Summit-ul din Alaska: Negocieri în război

Informaţii apărute după summitul din Alaska, dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, consolidate apoi din mai multe surse, arată că Vladimir Putin e cel care a respins ideea unui armistiţiu, timp în care să fie purtate negocieri pentru o încetare a focului. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a solicitat să nu se facă pace până la încheierea unui tratat, potrivit presei internaţionale. Asta înseamnă negocieri în război şi nu negocieri fără focuri de armă, cum au propus Ucraina şi Europa. Donald Trump, liderul american, a fost şi el destul de evaziv şi niciunul dintre cei doi preşedinţi nu a răspuns la vreo întrebare din sală, nici n au dat detalii cu privire la ce au discutat în timpul întâlnirii cu uşile închise.
„Acest lucru complică situaţia. Dacă nu este dispusă să dea un simplu ordin de a înceta atacurile, ar putea fi nevoie de eforturi semnificative pentru a convinge Rusia să vrea să implementeze ceva mult mai important: o coexistenţă paşnică cu vecinii săi timp de decenii”, a scris Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev, pe reţeaua X.
Conform acordului propus de Rusia, Kievul ar trebui să se retragă complet din regiunile estice Doneţk şi Luhansk în schimbul angajamentului Rusiei de a îngheţa liniile frontului în regiunile sudice Herson şi Zaporojie, au dezvăluit sursele Reuters. Asta în condiţiile Ucraina a respins deja orice retragere, inclusiv din regiunea Doneţk, unde trupele sale au poziţii fortificate ce servesc drept o structură defensivă crucială contra atacurilor ruseşti şi mai adânc în teritoriul său.  Rusia ar fi pregătită să returneze porţiuni relativ mici de teritoriu ucrainean pe care le-a ocupat în regiunile nordice Sumî şi nord-estice Harkov, au spus sursele agenţiei de presă.
Mai mult, deşi Donald Trump nu a menţionat nimic despre asta, presa internaţională scrie că liderul rus doreşte recunoaşterea oficială a suveranităţii Rusiei asupra Crimeii, în care Moscova a intrat în 2014, luând-o de la Ucraina.

„Trebuie restabilit un echilibru echitabil în Europa!”
Putin se aşteaptă, de asemenea, la ridicarea a cel puţin unei părţi din sancţiunile impuse Rusiei. 
Moscova ar vrea şi ca Ucraina să fie împiedicată să adere la NATO, deşi Putin a părut deschis la ideea ca Ucraina să primească un fel de garanţii de securitate, au spus sursele Reuters. 
Rusia ar solicita, de asemenea, statutul oficial pentru limba rusă în anumite părţi ale Ucrainei sau pe întreg teritoriul acesteia, precum şi dreptul Bisericii Ortodoxe Ruse de a funcţiona liber, au mai spus sursele Reuters.
Într-o analiză în the New York Times ziarul atrage atenţia asupra unui lucru pe care Putin l-a spus şi pe care nimeni nu l-a remarcat iniţial, tocmai pentru că nu e nou. Putin s-a referit nu doar la Ucraina în conferinţa de presă, ci şi la schimbările necesare în Europa, pentru ca Rusia să se simtă în siguranţă. Putin vrea revenirea la situaţia din primii ani de după Războiul Rece, când mai multe ţări, printre care şi România, rămăseseră în zona gri, fără să adere la NATO: „Suntem convinşi că, pentru ca soluţionarea conflictului ucrainean să fie durabilă şi pe termen lung, trebuie eliminate toate cauzele profunde ale crizei, care au fost discutate în repetate rânduri; trebuie luate în considerare toate preocupările legitime ale Rusiei; şi trebuie restabilit un echilibru echitabil în sfera securităţii în Europa şi în întreaga lume”.
Oficial, Trump a încheiat coferinţa cu anunţul că urmează să discute cu liderii NATO şi cu Volodimir Zelenski. A făcut totuşi referire şi la o posibilă nouă întâlnire cu Putin.