Proiecte legislative în sprijinul zilierilor şi al celor care lucrează prin aplicaţii

Potrivit legislaţiei în vigoare, zilierii nu pot desfăşura activităţi decât în anumite domenii. Pe de altă parte, prestatorii de servicii prin intermediul aplicaţiilor de ridesharing sau livrări nu pot fi consideraţi salariaţi. Din fericire, există soluţii şi pentru aceştia, dacă vor fi aprobate de legiuitori.

Cum piaţa locurilor de muncă a avut şi mai are încă de suferit în perioada pandemiei, sunt destui cei care caută locuri de muncă în Braşov şi în restul ţării ca zilieri sau prestatori de servicii prin intermediul aplicaţiilor de livrare sau ridesharing. Numai că legislaţia care îi vizează pe aceştia a suferit deja modificări şi urmează să fie îmbunătăţită în beneficiul acestora.

Unde se pot angaja zilierii
Legea nr.52/2011, privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, actualizată în 2019, prevede că cei care lucrează cu ziua pot presta servicii în următoarele domenii de activitate:
- agricultură, vânătoare şi servicii anexe;
- silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere;
- pescuit şi acvacultură;
- activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor;
- publicitate;
- activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste (săpături arheologice);
- creşterea materialului săditor - creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure;
- activităţi de interpretare artistică - spectacole, activităţi-suport pentru interpretarea artistică - spectacole, activităţi de gestionare a sălilor de spectacole şi tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea sa;
- creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale;
- activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente;
- activităţi de întreţinere peisagistică - plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare;
- restaurante;
- baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor;
- activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale;
- hoteluri şi alte facilităţi de cazare; facilităţi de cazare similare; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată - tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;
- facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – cabane;
- activităţi ale bazelor şi cluburilor sportive;
- activităţi de manipulare a mărfurilor şi activităţile de curăţenie şi întreţinere în domeniile enumerate anterior.
Un nou proiect legislativ, adoptat în Senat, introduce un nou domeniu de activitate pentru zilieri, pe lângă activităţile deja acceptate. Este vorba despre activităţile de studiere şi sondare a opiniei publice. Introducerea acestei noi activităţi este necesară, deoarece „în activitatea de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice există proiecte de scurtă durată în diferite perioade ale anului, când activitatea presupune şi folosirea forţei de muncă necalificate, îndeosebi a operatorilor de teren, pentru completarea unor chestionare". Dat fiind că, în majoritatea cazurilor, este necesar un număr mare de angajaţi temporar, este foarte dificilă încheierea unui număr foarte mare de contracte de muncă.
 

Prestatorii de servicii prin aplicaţii pot deveni salariaţi
Potrivit autorităţilor europene, în prezent există peste 28 de milioane de persoane care lucrează în UE prin intermediul aplicaţiilor de livrare sau ridesharing. Până în 2025, se estimează că numărul acestora va ajunge la 43 de milioane. Un alt proiect legislativ îi vizează pe cei care lucrează prin aplicaţiile de livrare sau ridesharing. Aceştia ar putea fi consideraţi salariaţi, în anumite condiţii. Drept urmare, aceste persoane vor putea beneficia de drepturile de care se bucură orice salariat, cum ar fi concediile de odihnă sau medicale ori de asigurarea pentru pensii şi sănătate. Proiectul este menit să stabilească dacă o persoană care lucrează prin aplicaţiile de livrare sau ridesharing este salariat sau lucrător independent. După aprobare, documentul va trebui implementat de către toate ţările din UE, inclusiv de către România.
Potrivit propunerii Comisiei Europene, „Directiva propusă urmăreşte asigurarea că persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă li se acordă statutul legal de angajare care corespunde muncii lor reale. Aceasta oferă o listă de criterii de control pentru a determina dacă platforma este un angajator. Dacă platforma îndeplineşte cel puţin două dintre aceste criterii, se presupune legal că este angajator.”

Criteriile de dobândire a statutului de salariat
Documentul menţionat anterior specifică faptul că se va putea discuta despre o relaţie de muncă angajator-salariat numai dacă se vor îndeplini minimum două criterii dintre cele ce urmează:
- determinarea efectivă sau stabilirea unor limite superioare pentru nivelul de remunerare;
- solicitarea ca persoana care lucrează prin platformă să respecte reguli obligatorii specifice în ceea ce priveşte aspectul, comportamentul faţă de client sau prestarea muncii;
- supravegherea executării muncii sau verificarea calităţii rezultatelor muncii, inclusiv prin mijloace electronice;
- restrângerea efectivă a libertăţii persoanei, inclusiv prin sancţiuni, de a-şi organiza munca, în special libertatea de a-şi alege programul de lucru sau perioadele de absenţă, de a accepta sau de a refuza sarcini ori de a folosi subcontractanţi sau înlocuitori;
- restricţionarea efectivă a posibilităţii de a construi o bază de clienţi sau de a efectua munci pentru orice terţ.
În propunerea legislativă se menţionează că „Relaţia contractuală dintre o platformă digitală de muncă care controlează (...) prestarea muncii şi o persoană care desfăşoară activităţi pe platformă prin intermediul acelei platforme se prezumă din punct de vedere legal a fi o relaţie de muncă (...) Prezumţia legală se aplică în toate procedurile administrative şi judiciare relevante. Autorităţile competente care verifică respectarea sau pun în aplicare legislaţia relevantă se pot baza pe această prezumţie.” Aşadar, dacă se dovedeşte că aplicaţiile de livrare sau de ridesharing sunt, de fapt, angajatori, persoanele care lucrează prin intermediul lor vor fi considerate salariaţi şi li se vor aplica drepturile specifice angajaţilor. Totuşi, pentru a intra în vigoare, proiectul de directivă trebuie aprobat şi publicat în Jurnalul Oficial al UE şi apoi transpus în legislaţia autohtonă prin lege sau ordonanţă.