Noi rute de zbor de la Ghimbav: Roma şi Milano

Compania aeriană maghiară Wizz Air a anunţat că va introduce de la şi spre Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav curse către două destinaţii din Italia: Roma şi Milano.
Astfel, potrivit unui anunţ postat de Wizz Air, zborurile către Milano vor fi disponibile din data de 28 octombrie, iar spre Roma din 27 ianuarie 2026, anunţă Radio România Braşov FM.
Pentru ambele destinaţii vor fi câte 3 zboruri săptămânale: în zilele de marţi, joi şi sâmbătă. În prezent, Wizz Air are curse de la Braşov către 3 destinaţii: Londra, Dortmund şi Budapesta.
Compania maghiară a anunţat că din septembrie va introduce zboruri către Napoli, din octombrie spre Germania, la Memmingen şi Nurnberg, iar din 31 martie 2026 către Katowice, Polonia.

Wizz Air se bazează pe piaţa din Transilvania
Jozsef Varadi, CEO al Wizz Air, şi-a acordat doi ani pentru a redresa compania aeriană low-cost şi a recâştiga încrederea investitorilor. Pentru a reuşi asta, el mizează pe o creştere importantă a cotei de piaţă în în Europa Centrală şi de Est.
Potrivit Economica, acţiunile Wizz Air au scăzut cu 4,6% în acest an, după o altă scădere de 35% în 2024, şi rămân la aproximativ o treime din nivelul atins la începutul anului 2020, înainte de pandemie.
Pentru a reaşeza compania pe o traiectorie ascendentă, Varadi îşi propune să elimine iniţiativele riscante care au contribuit la scăderea preţului acţiunilor companiei aeriene, inclusiv iniţiativa eşuată de la Abu Dhabi şi să se axeze pe piaţa din Europa Centrală şi de Est pe care CEO-ul Wizz Air o descrie ca fiind „pâinea şi untul” companiei sale.
Totodată, pentru că rivalii low-cost Ryanair şi EasyJet pot fi consideraţi bariere formidabile în calea extinderii în Europa Occidentală, Jozsef Varadi plănuieşte să majoreze cota de piaţă a Wizz Air de la 26% la 30%, sau chiar mai mult, în Europa Centrală şi de Est, pe măsură ce compania aeriană promovează călătoriile către zone precum coasta albaneză şi regiunea Transilvania din România.
El îşi propune Wizz Air să îşi dubleze capacitatea pe această piaţă mizând pe o creştere mai rapidă a PIB-ului în comparaţie cu taxele „grele” şi creşterea mai lentă din Europa de Vest.