„Mersul pe jos este esenţial pentru sănătatea inimii“

Alături de o alimentaţie sănătoasă şi renunţarea la vicii precum fumatul şi consumul băuturilor alcoolice, exerciţiile fizice constante ne pot asigura o inimă puternică, gata să funcţioneze până la adânci bătrâneţi.
Doctorul Iulian Călin a vorbit despre cele mai noi tendinţe şi proceduri minim invazive în cardiologia intervenţională, despre cazuri spectaculoase de pacienţi recuperaţi rapid, precum şi despre riscurile cardiace extrem de mari la care se expun tinerii fumători.

- Medicina a făcut progrese uriaşe în ultimele decenii. Va putea în viitor o inimă rănită la propriu să fie vindecată cu metode minim invazive, indiferent de afecţiune?
- Nu ştiu ce ne rezervă viitorul, dar pot spune că prezentul deja arată foarte bine, în ceea ce priveşte tratamentul afecţiunilor cardiace, întrucât există soluţii minim invazive pentru multe dintre aceste afecţiuni. Cred că în viitorul apropiat vom reuşi să avem o soluţie de tratament minim invazivă pentru orice formă de afecţiune cardiacă.

- În cardiologia intervenţională nu se folosesc tăieturi, majoritatea intervenţiilor se fac doar cu anestezie locală, prin puncţionarea unei artere periferice. Cum a evoluat numărul intervenţiilor în această ramură în ultimii ani?
Aşa cum menţionaţi, având în vedere simplitatea şi rapiditatea cu care se realizează procedurile minim invazive (ce necesită un timp de internare foarte scurt şi au, de asemenea, o recuperare foarte rapidă), dar şi viteza cu care s-au dezvoltat de la an la an, tehnologia ce ne permite să abordăm cazuri din ce în ce mai complexe, coroborată cu incidenţa foarte mare a bolilor cardiovasculare din ţara noastră, au dus la o creştere exponenţială a acestor intervenţii în ultimii ani, însă, din păcate, suntem departe de a atinge necesarul real pentru populaţia României.
 
- Care sunt cele mai frecvente intervenţii efectuate prin cardiologie intervenţională şi care sunt beneficiile lor comparativ cu chirurgia clasică?
- Intervenţiile cele mai frecvente sunt cele care vizează pacienţii cu ischemie miocardică (angină pectorală şi infarct miocardic), ischemie periferică (boala ocluzivă a arterelor membrelor inferioare), ce necesită revascularizare, iar în ultima vreme există o creştere semnificativă a numărului intervenţiilor la pacienţii ce sunt diagnosticaţi cu stenoză valvulară aortică, care se tratează prin procedura de TAVI (Trans Aortic Valve Implantation).

- În august 2019 aţi utilizat în premieră în România terapia Shockwave, ce constă în administrarea de unde de şoc la nivelul leziunii coronariene, pentru salvarea unui pacient în vârstă de 80 de ani. Care sunt principalele avantaje ale acestei metode minim invazive şi câţi pacienţi români au beneficiat de această terapie? Cum a fost evoluţia lor post-terapie Shockwave?
- Terapia Shockwave ne ajută să tratăm pacienţi ale căror vase de sânge sunt extrem de calcificate şi, fără a sparge acest calciu, nu am putea efectua intervenţiile. Administrarea undelor de şoc (care, de fapt, sunt nişte vibraţii ce se administrează la nivelul peretelui vascular) ajută la crearea unor fisuri în calcificări, ceea ce ne permite dilatarea zonelor înfundate, urmată de implantarea optimă a stenturilor. Drept urmare, această terapie este esenţială în unele cazuri, atât pentru succesul intervenţiei, dar şi pentru evoluţia favorabilă a cazurilor, în timp. În centrul nostru, toţi pacienţii care au indicaţie pentru acest tip de intervenţie beneficiază de ea şi mă bucur să observ că s-a răspândit în majoritatea centrelor de cardiologie intervenţională din ţară, doar că merită precizat că este o intervenţie destul de costisitoare, iar numărul cazurilor ce sunt tratate depinde, din păcate, de fondurile alocate fiecărui centru.

- Cât de mare este interdependenţa dintre stilul de viaţă şi afecţiunile inimii?
Există o legătură foarte strânsă şi directă între stilul de viaţă (nesănătos) şi apariţia factorilor de risc cardiovascular, ce derivă din acest stil de viaţă: sedentarism, obezitate, hipertensiune, colesterol crescut, fumat, diabet zaharat şi aparitia unor boli grave precum infarctul miocardic, respectiv accidentul vascular cerebral.

- Cât de mult contează pentru vasele de sânge mersul pe jos?
- Este un „tratament“ esenţial pentru sănătatea inimii, a vaselor de sânge şi a întregului organism, per ansamblu. Însă, trebuie să fim conştienţi că nu ne protejează dacă nu este însoţit şi de o alimentaţie sănătoasă şi de renunţarea la fumat.

- Ce este mai nociv pentru inimă: alcoolul sau tutunul?
- Fumatul este extrem de nociv pentru inimă şi vasele de sânge, iar alcoolul (peste o anumită cantitate admisă, care, de altfel, este mică) este extrem de nociv pentru întregul organism.

- Ce sfaturi şi recomandări aveţi pentru a avea o inimă în formă până la adânci bătrâneţi?
- Aşa cum spuneam, activitatea fizică este esenţială pentru sănătatea inimii şi a întregului organism. Realmente, ar fi indicat să ne facem timp minimum 150 de minute săptămânal (de preferat 300 de minute) pentru exerciţii fizice, defalcate în reprize de minimum 45-60 de minute, în jur de 5 zile pe săptămână, indiferent de vârstă. Trebuie să facem diferenţa între mişcare (care poate fi o plimbare relaxată, dar care nu ne aduce beneficii semnificative, din acest punct de vedere) şi exerciţiu fizic, care presupune un regim de activitate fizică ce este realizat cu regularitate şi cu o anumită intensitate.
Un alt lucru esenţial este alimentaţia, care ar trebui să fie bogată în fibre şi în alimente cu conţinut ridicat de acizi graşi de tip Omega 3 şi 6, să existe un aport scăzut de carne roşie (maximum 500 g pe săptămână), deoarece este bogată în grăsimi saturate, dar şi în elemente proinflamatorii. În egală măsură, ar trebui eliminate sau reduse alimentele procesate, dar şi cele care conţin uleiuri hidrogenate ori cantităţi mari de zahăr, precum şi să avem un consum redus de alcool şi de sare. Poate cel mai important lucru cu care ar trebui să începem o viaţă sănătoasă este renunţarea la fumat.