Curs BNR

1 EUR = 4.9737 RON

1 USD = 4.5689 RON

1 GBP = 5.9158 RON

1 XAU = 353.2067 RON

1 AED = 1.2439 RON

1 AUD = 3.0952 RON

1 BGN = 2.5430 RON

1 BRL = 0.8399 RON

1 CAD = 3.3553 RON

1 CHF = 5.0989 RON

1 CNY = 0.6298 RON

1 CZK = 0.1961 RON

1 DKK = 0.6666 RON

1 EGP = 0.0952 RON

1 HUF = 1.2665 RON

1 INR = 0.0547 RON

1 JPY = 2.8711 RON

1 KRW = 0.3319 RON

1 MDL = 0.2578 RON

1 MXN = 0.2577 RON

1 NOK = 0.4267 RON

1 NZD = 2.7907 RON

1 PLN = 1.1680 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0521 RON

1 SEK = 0.4334 RON

1 TRY = 0.1390 RON

1 UAH = 0.1114 RON

1 XDR = 6.0575 RON

1 ZAR = 0.2541 RON

Editia 8219 - 12 iul 04:52

Mediul economic, către minister: Meseria e cheia pentru reducerea abandonului şcolar

Autor: Andreia IONIŢĂ

Publicat la 10 mai 2024

„Nu putem să fim cu toţi absolvenţi de facultăţi sau cu doctorate”

Mediul economic, către minister: Meseria e cheia pentru reducerea abandonului şcolar

Abandonul şcolar şi modalităţi prin care acest fenomen să fie ţinut în frâu sau redus a reprezentat tema întâlnirii pe „Pactul pentru Tineri”, pregătită de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), organizator al evenimentului. Întâlnirea de la Braşov închide cea de-a doua ediţie a programului naţional „Pactul Pentru Tineri”, un program care a ajuns în 12 judeţe.
Care sunt primele concluzii, ne spune Cristina Chiriac, preşedinta CONAF, organizator al evenimentului: „Suntem departe de a spune că am terminat sau că ne-am atins toate obiectivele, pentru că toate aceste derapaje sociale care s-au strâns de-a lungul celor 30 şi ceva de ani nu pot fi rezolvate în 2 ani. Am reuşit totuşi nişte lucruri incredibile, în sensul că pe acolo pe unde am ajuns, în judeţele cu punctele roşii, în care ardeau diferite tematici extrem de importante, cum ar fi mame minore, consum de substanţe interzise, maternitate juvenilă, infracţionalitate juvenilă ş.a.m.d. am reuşit să corectăm câteva lucruri punctual. Suntem foarte departe de a ne fi atins obiectivul şi nu mă refer neapărat la CONAF, ci la noi ca ţară, România. Şi dacă nu înţelegem că fiecare actor, începând de la fiecare profesor, elev, antreprenor, autoritate locală, autoritate centrală judeţeană, trebuie să îşi coaguleze forţele şi să înceapă să lucreze pe partea aceasta socială, mi-e teamă că în mai puţin de 4-5 ani de zile va fi deja mult prea târziu să mai putem corecta. Există zone extrem de importante în România care se află într-o sărăcie cruntă, mii de copii care nu au cu ce să se încalţe la începutul anului şcolar, nu au un ghiozdan, familii defavorizate, familii care se află chiar şi sub venitul minim garantat. Şi cu toate acestea, suntem în anul 2024, an cu campanii electorale, ne bătem cu cărămida în piept ce vom face, dar nu transformăm acel ce vom face în fapte”, a spus Cristina Chiriac.
Pe viitor, o soluţie pentru schimbare se arată a fi dezvoltarea învăţământului vocaţional. O formă la Braşov îl are învăţământul dual, bine dezvoltat împreună cu firmele şi care a stat ca model şi în alte judeţe din ţară. Mai există şi învăţământul profesional. „Eu cred că trebuie responsabilizat mai mult mediul de afaceri. Este clar că statul nu poate să facă singur (…). Mă refer inclusiv la o strategie fiscală, astfel încât fiecare companie care se implică în rezolvarea problemelor sociale ale economiei româneşti să poată să aibă nişte beneficii fiscale, să fie motivat să facă lucrul acesta. (…) Am constatat un lucru extrem de important, şi anume: faptul că există o necesitate foarte mare de a dezvolta partea vocaţională. Nu putem să fim cu toţi absolvenţi de facultăţi sau cu doctorate, pentru că România are nevoie şi de meseriaşi şi dacă putem să aducem această clasă a celor care au abandonat şcoala pe zona vocaţională, transformând astfel un copil fără şanse într-un copil cu vocaţie, fie el electrician sau mecanic sau zidar, frizer ş.a.m.d., cred că acesta trebuie să fie parcursul normal”, a susţinut Cristina Chiriac.

Peste media europeană în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a şcolii
Prezentă la dezbatere a fost şi ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Ea a amintit care sunt cauzele abandonului şcolar şi care sunt măsurile luate până acum de către Minister. „România, din păcate, este încă peste media europeană în ceea ce priveşte părăsirea timpuri a şcolii. Avem cel mai mare program naţional de combatere a abandonului şcolar în desfăşurare. Peste 2.000 de şcoli beneficiază de granturi, în aşa fel încât să facă activităţi pentru prevenirea abandonului consiliere, educaţie remedială, masă caldă, excursii, chiar pentru a înţelege copiii care le este orizontul şi pentru a vedea că pot merge la liceu, pot merge la universitate. Facem toate eforturile utilizând şi banii europeni, în aşa fel încât să putem ajunge în situaţia în care fiecare copil să aibă în mod real dreptul şi accesul la educaţie. (…) Cauzele abandonului şcolar sunt complexe, ele nu sunt niciodată unicriteriale. Ţin de multe ori de situaţia financiară a familiei, ţin uneori de lipsa de motivaţie a copiilor, de faptul că ei la un moment dat nu mai au nici sprijinul familiei, dar nici nu li se explică importanţa educaţiei. Alteori sunt cauze medicale, există şi astfel de situaţii. Alteori sunt cauze care ţin mai degrabă de muncile sezoniere. Avem o serie întreagă de copii care, din păcate, în perioada muncilor sezoniere nu mai participă la şcoală şi aici trebuie să lucrăm împreună cu familia şi cu cei din comunitate pentru a conştientiza familiile. Orice absenţă, orice perioadă de gol educaţional are efect asupra posibilităţii ca un copil să-şi îndeplinească potenţialul. Să ne uităm doar la pandemie, ce a însemnat din punct de vedere al întreruperii procesului educaţional, când au fost perioadele acelea de lockdown”, a spus ministrul Ligia Deca.
În curând, a amintit ministrul, va fi publicat şi un raport cu rezultatele programului. Dar, mai spune ea, rezultatele sunt deja vizibile în anumite comunităţi şi vor avea efect şi pe viitor.  
„Multe şcoli deja s-au uitat să vadă care era participarea şcolară înainte de implementarea programului, care este participarea după şi vom avea un raport care să arate impactul concret în şcoală. În toate judeţele în care am fost am încercat să merg la cel puţin o şcoală participantă în programul naţional de reducere a abandonului şcolar şi m-am întâlnit şi cu părinţii, şi cu elevii, şi cu profesorii şi relatarea a fost că el are un impact direct, copiii primesc ajutor pe zonele pe care nu le stăpânesc foarte bine, deci învăţământul remedial funcţionează foarte bine, masa caldă atrage copiii la şcoală şi, aşa cum vă spuneam, scoaterea din comunitate, mersul la teatru, la universităţi, excursiile cu rol educativ au un mare rol motivaţional pentru copii. Putem avea acest program, cel mai mare de până acum de combatere a abandonului şcolar în România, cu sprijinul fondurilor europene din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aceşti bani vin în plus faţă de fondurile pe care oricum le primesc pentru finanţarea complementară”.
Oficialul a amintit şi de faptul că reducerea abandonului şcolar este o direcţie la care trebuie să conlucreze trei actori: şcoală, familie, comunitate.  „Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii nu se poate face decât printr-o colaborare foarte strânsă între şcoală, familie şi comunitate. În acest sens, autorităţile publice locale au un rol extrem de important atât în monitorizarea respectării dreptului la educaţie, cât şi în finanţarea şcolilor. În tot ceea ce înseamnă finanţarea complementară, aşa cum ştiţi, Ministerul Educaţiei acoperă finanţarea de bază, salariile profesorilor, dar tot ceea ce ţine de funcţionarea infrastructurii şcolii ţine de autorităţile publice locale. (…) Este extrem de important ca măsurile să nu vizeze doar copiii, ci să vizeze şi familia, să vizeze, aş zice, uneori, şi întreaga comunitate, pentru că într-o comunitate care valorizează educaţia, abandonul şcolar scade. (…) Acolo unde comunităţile locale se implică, fac programe, proiecte, colaborează cu directorii şcolilor, situaţia se îmbunătăţeşte”, a spus oficialul.
La dezbatere au participat sute de elevi, dascăli braşoveni, directori de şcoli, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Prezent a fost, de asemenea, şi ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea.

Ce rată a abandonului şcolar are Braşovul
„În România, abandonul şcolar are o dublă intensitate faţă de media europeană, fenomen acompaniat de un altul, extrem de îngrijorător: maternitatea juvenilă. Din păcate, situaţia este alarmantă şi în judeţul Braşov. Precum plăcile tectonice ale unei crize profunde, rata abandonului şcolar în judeţul Braşov cutremură destinele tinerilor. Această rată s-a intensificat dramatic, de la 2,4% în 2019 la 2,8% în 2021 în învăţământul primar şi gimnazial, şi chiar mai accentuat, de la 2,5% în 2019 la 3,8% în 2021 în învăţământul primar, conform datelor INS. Aşa cum arată datele de la INS, numărul mamelor minore a crescut în acelaşi judeţ de la 686 în 2020 la 702 în 2022. Aceste date sunt ecouri ale unui viitor incert, unde fiecare procent reprezintă un vis nerealizat, o promisiune nefructificată şi subliniază nevoia urgentă de acţiuni concrete pentru a stabiliza aceste fisuri care ameninţă fundaţia societăţii”, spun organizatorii.

+0 -4

Comentarii

'Lazar'

2024-05-11 08:23:49


'Unde sunt scolile profesionale doctoranzilor incompetenti guvernanti ?.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie