Marele oraş de la 1291, mutilat de comunişti irevocabil

730 de ani se împlinesc, în 11 martie, de la prima atestare documentară a Făgăraşului, iar cei de la Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”  marchează momentul printr-o expoziţie inedită - „Făgăraşul în imagini de epocă”. O expoziţie prin care vizitatorii Cetăţii Făgăraş se vor putea întoarce în timp datorită zecilor de fotografii realizate de-a lungul zecilor de ani.
„Deşi din punctul de vedere arheologic, urmele istoriei Făgăraşului se apropie de cinci milenii, totuşi, prima atestare documentară certă datează abia din 11 martie 1291. Peste un secol, la 1393, episcopul catolic Gobellinus numea Făgăraşul ca fiind «marele oraş românesc», iar într-un act emis aici de regele maghiar Sigismund, în 1397, califica aşezarea drept «Villa Fogaras». La scurt timp, însă, Făgăraşul era indicat ca «oppidum» (târg), statut pe care îl va avea şi în secolele următoare, până în anul 1863, când va fi declarat oficial oraş. Cu toate că a jucat un rol important în istoria Transilvaniei medievale, în mare măsură datorat puternicei sale cetăţi, Făgăraşul n-a cunoscut dezvoltarea la care au ajuns multe alte aşezări citadine. Totuşi, s-a înregistrat o evoluţie specială a sa, marcată de o organizare internă aparte. În toată această perioadă, dar şi mai târziu, călătorii străini care au poposit aici l-au perceput cel mai adesea ca o aşezare importantă: «un oraş mare dar împrăştiat” (1702), «un oraş mare» (1738), «vrednic de luat în seamă, arată destul de frumos» (1828), «localitatea este foarte întinsă» (1838). Cert este că după mijlocul secolului al XIX-lea, până la instaurarea regimului comunist, cosmopolitul Făgăraş devenea o aşezare care s-a dezvoltat relativ încet, dar sigur, atât din punct de vedere edilitar, economic, educaţional, cultural, cât şi demografic. Au fost ridicate în această perioadă o serie întreagă de edificii publice şi particulare care au definit micul oraş: au fost amenajate parcuri, s-au pietruit străzile, a fost introdus iluminatul, telefonia etc”, au explicat cei de la Muzeu.
Totul s-a curmat după 1947, când regimul comunist a considerat că Făgăraşul trebuie supus cu forţa, în urma uneia dintre cele mai puternice rezistenţe anticomuniste din ţară, distrugând proprietatea particulară şi industrializând oraşul cu scopul eterogenizării populaţiei sale. Aşa-zisa sistematizare şi urbanizare nu a făcut altceva decât să desfigureze aspectul patriarhal al vechiului oraş, prin demolarea a sute de case, în locul acestora apărând o serie întreagă de blocuri inestetice.
Expoziţia „Făgăraşul în imagini de epocă” poate fi vizitată pe parcursul întregului an, lunea fiind singura zi a săptămânii în care uşile sunt închise.