Marele incendiu: pe 21 aprilie 1689, Braşovul era în flăcări. Cel mai bogat oraş dintre Viena şi Constantinopol ardea din temelii şi avea să piardă, de atunci, acest statut

În urmă cu 332 de ani, pe 21 aprilie 1689, Braşovul era în flăcări. Cel mai bogat oraş dintre Viena şi Constantinopol, cum spunea o sursă a vremii, adică din sud-estul Europei, ardea din temelii şi avea să piardă, de atunci, acest statut.
Istoricul Nicolae Pepene spune că toate indiciile duc către un incendiu provocat, cel mai probabil, de trupele austriece, care nu au fost bine primite de braşoveni. „Se spune că o răzbunare şi o corecţie au fost aplicate de austrieci într-un mod criminal. Martorii citaţi de cronicile vechi ar fi văzut proiectile incendiare trase înspre casele din centrul Braşovului, mai precis înspre Biserica Neagră, trase dinspre Turnul Alb. Cert este că într-un mod foarte rapid s-a propagat incendiul”, a spus istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov. Până la Marele Incendiu, Braşovul era cel mai prosper oraş din Transilvania şi nu numai. Din păcate, situaţia s-a schimbat după acel an şi Braşovul a început să decadă, potrivit lui Nicolae Pepene.
„Datorită libertăţilor comerciale, datorită privilegiilor obţinute atât de la regii Ungariei, cât şi de la domnitorii Moldovei şi Ţării Româneşti, apoi datorită reţelei comerciale pe care negustorii braşoveni o aveau în Peninsula Balcanică şi chiar dincolo de Peninsula Balcanică, la care adăugăm atelierele meşteşugăreşti, breslele braşovene atât de importante şi atât de bine dezvoltate, totul a dus spre o bogăţie foarte mare. Se spunea chiar că Braşovul era cel mai bogat şi cel mai important oraş între Constantinopol şi Viena. Un semn al bogăţiei este biserica parohială din Cetate”, a explicat Nicolae Pepene, care a menţionat că să construieşti o biserică precum Biserica Neagră era nevoie de bani mulţi, de care Braşovul dispunea la acel moment.
În urmă cu doi ani au fost descoperite două tavane din lemn, intacte, construite cu mai bine de o sută de ani înaintea incendiului, pentru două case de lângă Biserica Neagră, ceea ce susţine ipoteza lui Nicolae Pepene. În Marele Incendiu din 1689 au ars toate cărţile şi manuscrisele din biblioteca lui Johannes Honterus, care era cea mai importantă bibliotecă din această parte de lume.