CMID-ul, dezbătut şi cu public. Întrebarea zilei: cum e cu „trebuie să fie la Prejmer, lângă groapa de gunoi, dar care va fi închisă”

Foto: 27 mai 2021 - O întâlnire a localnicilor pe locația viitorului CMID.

Aproape 90 de persoane au participat joi, la dezbaterea publică online a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, organizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov. Cum era de aşteptat, discuţia s-a concentrat foarte mult pe proiectul Centrului Integrat de Management al Deşeurilor, pentru care sunt propuse două amplasamente în Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor, unul la Prejmer, iar altul la Săcele.
În aceste condiţii au fost mai multe întrebări legate de amplasamentul de la Prejmer. Printre altele, unul dintre prejmereni a întrebat dacă în cazul în care Centrul de Management Integrat al Deşeurilor(CMID) se va construi la Prejmer, în viitor, lângă acestea nu se va amenaja şi un depozit de deşeuri. „Având în vedere că depozitul Fin-Eco se va închide peste câţiva ani, a fost identificat un posibil amplasament pentru noul depozit. Temerea mea este că lângă centrul de management al deşeurilor va fi realizat ulterior depozitul”, a întrebat prejmereanul.
Întrebarea a fost pusă în contextul în care autorităţile au precizat anterior că unul dintre argumentele alegerii Prejmerului ca locaţie pentru viitorul CMID este faptul că centrul trebuie la o distanţă rezonabilă de groapa de gunoi a judeţului. Acum aceasta este la Săcele, privată, administrată de Fin-Eco. Deşi s-a analizat varianta contruirii uneia publice, legile actuale de mediu nu permit construirea unei a doua gropi de gunoi într-un judeţ până ce nivelul de umplere a rampei existente nu ajunge la minim 75%. Când se va ajunge acolo, a rămas ca alternativă construirea uneia noi, administrată public. Perspectiva e undeva de 4 - 6 ani, iar „opoziţia” celor care nu vor CMID la Prejmer lansase deja în „conspiraţia Facebook” faptul că noua groapă de gunoi va fi tot „în gard, la Prejmer”... pentru că trebuie să fie vecină cu CMID-ul.
Răspunsul a fost oferit de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică: „Directivele europene prevăd, în viitor, două sau trei depozite de deşeuri la nivelul unei regiuni. Noi vrem să ajungem la situaţia în care 95% din cantitatea de deşeuri să fie deviată de la depozitare (să nu ajungă la rampa de gunoi – n.r.). Intenţia noastră este să nu construim un nou depozit de deşeuri, ci, în 10 – 15 ani, judeţul Braşov să fie arondat la unul dintre cele două sau trei de la nivelul Regiunii Centru”.
Tot în timpul dezbaterii,  unul dintre prejmereni a întrebat dacă nu va fi afectat frontul de captare Hărman - Prejmer, de unde, în cazuri speciale, este alimentat cu apă potabilă şi municipiul Braşov. „Acel front de captare este la 4 kilometru distanţă de amplasamentul propus pentru construirea CMID”, a răspuns Todorică.
De asemenea, mai mulţi participanţi au întrebat de ce nu s-au realizat studii mai amănunţite în ceea ce priveşte impactul asupra mediului a proiectelor propuse în Planul Judeţean de Gestionare  a Deşeurilor. Atât specialiştii care au lucrat la PJGD, cât şi cei ai administraţiei judeţene au precizat că studii detaliate vor fi realizate prin Studiul de fezabilitate al Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor.

Implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor ar putea fi „fazată”
Pe de altă parte, cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică şi Szenner Zoltan, au declarat că Braşovul şi alte judeţe din România care nu au un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor ar putea beneficia de o „fazare” a implementării proiectelor prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014 - 2020. „Cred că cei din Comisia Europeană cred că vor fi de acord ca implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor să se poată face şi în ciclul bugetar european 2021 – 2027 («fazarea» proiectului – n.r.). România trebuie să facă demersuri în acest sens”, a declarat Todorică.
Reamintim că valoarea estimată a investiţiilor incluse în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor Braşov este aproximativ 114 milioane de euro, din care 60 milioane de euro reprezintă costul estimat al Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Braşov.  Intenţia administraţiei judeţene este în prima parte a anului viitor să semneze cererea de finanţare. Pe de altă parte, SMID Braşov a fost inclus şi în Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, însă, dacă va fi finanţat din această sursă, implementarea trebuie să se încheie obligatoriu în luna august a anului 2026.

CITEȘTE ȘI: CMID-ul de lângă Braşov, 60 milioane de euro. La 3 km de orice casă locuită