8 decembrie, zi decisivă

Maratonul alegerilor din ultimele trei săptămâni se va încheia în 8 decembrie, când românii sunt aşteptaţi la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, când vor avea de ales între Elena Lasconi (USR) şi Călin Georgescu.
La nivel naţional, la urne sunt aşteptate 18.008.555 de peroane cu drept de vot, dintre care 523.503 în judeţul Braşov. În municipiul Braşov, la urne sunt aşteptaţi 240.319 de alegători.
Pentru alegerile prezidenţiale, la nivelul judeţului au fost amenajate 467 de secţii de votare, cele mai multe dintre ele, 188 la număr, fiind în municipiul reşedinţă de judeţ.  

Procesul electoral se va desfăşura ca şi până acum
Secţiile de votare vor fi deschise duminică dimineaţa, la ora 07.00, iar ora oficială de închidere va fi 21.00 (cu posibilitate de prelungire până la ora 23.59, dacă în incinta secţiei de votare aşteaptă alegători să voteze). Alegătorii îşi vor exprima opţiunea la secţiile de votare la care sunt arondaţi, pe liste suplimentare. Dacă sunt în altă localitate alegătorii pot vota pe liste suplimentare în orice secţie din ţară.
Persoanele nedeplasabile, cele care sunt internate în spitale sau care sunt private de libertate, pot solicita urna mobilă. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, în preziua votării, între orele 18.00-20.00.
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv cartea de identitate (inclusiv electronică sau provizorie), buletinul de identitate, paşaportul, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). De altfel, pentru sa facilita accesul la vot, cel puţin în municipiul Braşov, Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Braşov va avea program de funcţionare prelungit, inclusiv în zilele sâmbătă şi duminică.
Aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, în momentul în care alegătorul intră în secţia de votare, el trebuie să meargă în primul rând la „omul cu tableta”, care îi scanează actul de identitate. Apoi, alegătorul ia buletinul de vot şi ştampila, semnează pe lista electorală şi merge în cabina de vot pentru a-şi exprima opţiunea, după care introduce buletinul de vot în urmă, după ce îl îndoaie astfel încât se nu se vadă ce candidat a votat.
Este considerat valabil, buletinul de vot în care se vede clar care a fost opţiunea alegătorului (ştampila este aplicată într-o căşuţă). În schimb, sunt anulate buletinele de vot în care ştampila nu a fost aplicată sau apare în mai multe patrulatere.  

Cel mai controversat scrutin
Scrutinul din 8 decembrie este unul controversat, având în vedere că asupra unuia dintre competitori, Călin Georgescu, există suspiciunea că ar fi trişat în campania electorală de la primul tur. De altfel, „dosarul Georgescu” a fost analizat chiar şi de Comitetul Suprem de Apărare a Ţării, care a desecretizat rapoartele serviciilor de informaţii în 4 decembrie. Serviciile româneşti de informaţii afirmă că creşterea lui bruscă şi surprinzătoare în popularitate se datorează unei campanii „extrem de organizate” şi de „gherilă” pe reţelele de socializare, prin distribuirea de mesaje identice şi utilizarea unor persoane influente. Aceştia spun că a fost condusă din „locaţii externe” pentru a evita anumite controale. De asemenea, serviciile de informaţii au menţionat că finanţarea campaniei candidatului independent Călin Georgescu (considerat filo-rus) pe TikTok s-a ridicat la peste un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
De asemenea, a fost înregistrată şi o altă premieră în ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale: la solicitarea Curţii Constituţionale a României, Biroul Electoral Central a trebuit să mai numere, încă o dată, toate voturile.

Parchetul şi DIICOT s-au sesizat din oficiu: coruperea alegătorului, spălare de bani, infracţiuni informatice
Parchetul General a deschis un dosar in rem privind modul în care a fost finanţată campania lui Călin Georgescu. Cercetările vizează indicii privind săvârşirea unor infracţiuni precum coruperea alegătorului, spălarea banilor sau infracţiuni informatice.
„În urma desecretizării şi analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de Preşedinte al României, astăzi, 5 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislaţiei electorale şi săvârşirea altor infracţiuni conexe.
Cercetările vizează indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni electorale care ar fi influenţat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat.
Sesizarea vizează, totodată, şi infracţiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalităţi legate de provenienţa şi utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susţinătorii săi.
De asemenea, sesizarea are ca obiect şi comiterea unor infracţiuni informatice de competenţa parchetelor regulare, ca urmare a identificării unor activităţi în mediul online care au implicat crearea şi utilizarea unor conturi false, menite să influenţeze opţiunile alegătorilor, acţiuni care au avut potenţialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral.
În cadrul aceluiaşi demers, s-a solicitat procurorului-şef al DIICOT să efectueze o analiză proprie a informaţiilor existente din perspectiva sesizării din oficiu, în raport de indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni aflate în competenţa structurii specializate de parchet, conform art.11 din OUG nr.78/2016”, anunţă Parchetul.
Şi DIICOT a anunţat că analizează „elementele factuale de natură să determine declanşarea unei investigaţii penale privind săvârşirea unor infracţiuni” aflate în competenţa sa.

CE ATRIBUŢII ARE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Mandatul preşedintelui României va fi de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. În ceea ce priveşte politica internă, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de premier (care este, apoi, validat de Parlament). De asemenea, el revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru. În schimb, preşedintele nu poate revoca premierul.
Totodată, preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. El prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Conform Constituţiei, preşedintele României promulgă legile şi poate solicita, o singură dată, reexaminarea de către parlament a unui act normativ. Preşedintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Nu în ultimul rând, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.  
În ceea ce priveşte politica externă, preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului. De asemenea, la propunerea Guvernului, el acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Tot potrivit Constituţiei României, preşedintele este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate.
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.