Ziua în care s-au stabilit salariile la CJ

Consilierii judeţeni braşoveni au aprobat ieri noile salarii pentru angajaţii din administraţia judeţeană şi structurile subordonate acesteia, aplicându-se astfel prevederile Legii nr. 153 din 2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Grila nouă de salarizare se va aplica cu data de 1 iulie 2017.
Pentru a analiza şi discuta salariile, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, a afirmat că a fost constituită o comisie compusă din 13 persoane, din care au făcut parte persoane cu funcţii de conducere din CJ şi din instituţiile subordonate, liderii sindicali, dar şi liderii de grup ai PSD şi PNL, respectiv Radu Mitric şi Mihail Veştea. „Am dorit ca procedura să se desfăşoare în mod transparent, astfel că am considerat că este bine ca din această comisie să facă parte şi liderii de grup ai principalelor partide din Consiliul Judeţean. În aprobarea acestor salarii, noi am ţinut cont de atribuţiile fiecărei funcţii şi responsabilitatea pe care o are fiecare, iar la funcţiile publice şi personalul contractual am ţinut cont şi de sporurile ce se pot adăuga în perioada următoare”, a precizat Veştea.
Noile salarii ale angajaţilor din Consiliul Judeţean şi din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) nu au fost acceptate de sindicate. Ba mai mult, pe proiectul de hotărâre privind salariile din Consiliul Judeţean, liderul sindicatului Pro Bono, Tiberiu Popa, a scris: „Sindicatul Pro Bono nu este de acord cu această propunere de grilă şi susţine sporirea propusă de grila prezentată de Serviciul Resurse Umane în şedinţa de propuneri din data de 10 iulie 2017”.

Totodată Luminiţa Olteanu a afirmat că sindicatele nu au fost consultate atunci când s-au elaborat grilele de salarizare. De asemenea, ea a afirmat că s-a încălcat legea prin aplicare unor grile cu 5% mai mici pentru personalul din această instituţie decât în cazul salariaţilor din Consiliul Judeţean. „Legea 153 din 2017 prevede aceeaşi coeficienţi pentru toate funcţiile, indiferent dacă se află în aparatul propriu al CJ sau în instituţiile subordonate, motiv pentru care consider noile grile de salarizare ca fiind nelegale”, a precizat Olteanu (foto).

Consultare, dar nu consens
În timpul şedinţei, Radu Mitric afirmat că în elaborarea noilor grile au fost ignorate părerile sindicatelor. Pe de altă parte, secretarul judeţului, Maria Dumbrăveanu, a afirmat a fost realizată consultarea, dar, în urma acesteia nu a fost realizat consensul privind grilele de salarizare. „Consensul în ceea ce priveşte salariile nu poate fi atins. Este absolut normal ca sindicatul să nu fie de acord cu conducerea CJ Braşov, fiindcă dacă ar fi ajuns la un consens şi-ar fi pierdut din apreciere faţă de membrii pe care îi are. Noua grilă a fost adoptată în urma unei consultări. Această grilă este corectă şi adaptată la realitate, în funcţie de ierarhizare, deoarece în alte părţi se ajunsese ca preşedintele de CJ sau primarul să aibă salarii mai mici decât subalternii, iar noi nu am făcut decât să adaptăm prevederile legislative, iar ierarhizarea să fie corectă. Au fost şi cazuri unde s-au majorat, dar şi unde s-au diminuat salarii”, a explicat Veştea.

Viziuni diferite despre termenii de comparaţie: mai mari decât la privat, pentru alţii nu nu destul  
În timpul şedinţei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Toaso Imelda (UDMR) a afirmat că noile salarii din administraţia judeţeană sunt mai mari decât cele acordate de multe firme private. În schimb, Radu Mitric a declarat după şedinţă că angajaţii din Consiliul Judeţean Braşov nu se vor compara cu salariaţii din mediul privat, ci, de exemplu, cu cei din CJ Mureş: „La Mureş, un judeţ mai mic şi mai sărac decât Braşovul, salariaţii din CJ cu funcţii de execuţie sunt mai bine plătiţi decât cei din CJ Braşov”. Din punctul lui de vedere, în primul rând, ar fi trebuit crescute salariile pentru debutanţi şi pentru personalul de execuţie. „Dacă nu reuşim să angajăm specialişti, nu obţinem performanţe. Nu poţi lucra cu oameni care nu sunt motivaţi, în condiţiile în care salariu pentru referenţi este puţin mai mari decât salariul minim pe economie. Trebuie să ţinem cont că CJ Braşov aplică strategia de dezvoltare a judeţului şi este important fiecare funcţionar. Cum va da un funcţionar avizele la timp? Ce garanţie vom avea că el va fi corect?”, a mai spus Radu Mitric.