Ziua elev, noaptea munceşte pentru refugiaţii din Ucraina

Ziua elev de liceu, noaptea sprijin pentru refugiaţii ucraineni de la CATTIA: „Cum să stau deoparte când e cea mai mare nevoie de ajutor?”
La doar 17 ani, Andrei face voluntariat în trei locuri diferite şi nu-şi poate imagina cum ar fi viaţa sa dacă nu s-ar mai implica în ajutorarea oamenilor. Ceea ce îl face să continue, indiferent de ora din zi în care oferă o mână de ajutor, este tocmai convingerea că lucrurile mici fac diferenţa.
Andrei Dumitrache are 17 ani şi este elev la Liceul „Andrei Mureşanu” din Braşov, iar de aproape doi ani face voluntariat, implicându-se în activităţile umanitare care au loc în oraşul de la poalele Tâmpei.
„Câţiva prieteni mi-au făcut cunoştinţă cu lumea voluntariatului, iar de atunci am continuat să mă implic oriunde puteam oferi o mână de ajutor. Momentan fac voluntariat în 3 locuri diferite, respectiv la Centrul Comunitar deschis la CATTIA destinat pentru primirea refugiaţilor ucraineni, la Societatea Naţională de Cruce Rosie Filiala Braşov şi recent la Asociaţia Kastel”, povesteşte Andrei.

„Doar ei ştiu cum au reuşit să ajungă în Braşov”
Mânat de dorinţa de a face bine, tânărul braşovean a decis să se implice în spirjinirea refugiaţilor ucraineni care au fugit din calea trupelor ruseşţi pentru a-şi salva vieţile.
„Mi-a plăcut ideea de a ajuta oamenii, mai ales având în vedere situaţia actuală din Ucraina. Consider că munca mea de aici are un impact benefic asupra oamenilor care doar ei ştiu cum au reuşit să ajungă în Braşov, iar lucrul acesta mă face să continui. Fac orice, de la ceaiuri, cafele, mâncare, schimbarea lenjeriilor de pat, curăţenie, până la sortarea şi aranjarea hainelor şi a donaţiilor care ajung aici”, susţine Andrei.
Acesta a preluat turele de noapte de la CATTIA, care în general încep la orele 20.00 – 21.00 şi se termină la 7.00, fiind motivat de faptul că ajutorul său, oricât de mic, poate influenţa în bine starea de spirit a unei persoane.
„După ce termin tura de noapte, mă duc la ore, iar seara am timp să mă odihnesc, să mai învăţ pentru liceu şi după să fac alte activităţi de voluntariat. Întotdeauna am reuşit să găsesc un echilibru între îndatoririle pe care le am ca elev şi implicarea în binele comunităţii braşovene, astfel încât să nu se transforme totul într-un haos. Părinţii mei m-au susţinut şi mă susţin 100%. Sunt mândri de mine şi de ceea ce fac”, spune Andrei.

„I love you, Romania!”
Voluntariatul presupune şi o serie de provocări, precum faptul că trebuie să ştii să lucrezi bine sub presiune, însă reacţiile oamenilor pe care îi ajută îl motivează şi îi confirmă încă o data faptul că se află acolo unde trebuie să fie.
„Se întâmplă să intervină anumite situaţii în care trebuie să ştii cum să-ţi prioritizezi fiecare activitate în parte astfel încât la final să fie totul bine, însă nimic nu este imposibil. Când eram în timpul uneia dintre turele de noapte, o fetiţa de 10 ani a venit şi ne-a adus un desen cu o inimioară în care erau steagurile României şi Ucrainei, iar deasupra era scris <<I love you, Romania!>> şi <<Mulţumim Romania!>>. Nu ai cum să rămâi indiferent la o astfel de întâmplare”, menţionează Andrei.

„Cum să stau deoparte când e cea mai mare nevoie de ajutor?”
Chiar şi la începutul pandemiei de COVID-19, când panica se răspândise uşor printre oameni, Andrei a continuat să se implice în cadrul activităţilor de voluntariat, fiind prezent la aproape toate maratoanele de vaccinare din Braşov. Întotdeauna a fost încântat de faptul că reuşeşte să se umple de energie ajutându-i pe cei din jurul său.
„Exista riscul să mă infectez şi eu, dar cum să stau deoparte fix atunci când e cea mai mare nevoie de ajutor? A fost şi este în continuare un risc pe care mi-l asum, însă sunt foarte fericit atunci când fac ceva pentru o altă persoană, indiferent că îi duc o masa caldă sau o ajut să care câteva bagaje. Iar ca mine sunt câţiva”, afirmă plin de optimism Andrei. (BizBrasov.ro)