Zi plină de însemnătate pentru braşoveni

Biserica Ortodoxă Română, Mitropolia Ardealului, prin Parohia Sfânta Treime din Șcheii Brașovului, va semna cu Ordinul Militar al Sfintei Maria - Creștin Ortodox contractul de mandat, pentru ridicarea „Monumentului Imnului de stat al României”. Bazele acestui monument se vor pune în Șcheii Brașovului, unde a răsunat prima dată cântecul revoluţionar „Deşteaptă-te, române!”. Actualul Imn al României, „Deşteaptă-te române!”, a fost compus de Gheorghe Ucenescu – eminentul elev al lui Anton Pann, care era profesor la Biserica Sfânta Treime din Șchei  - fiind o melodie adaptată după cântecul popular „Din sânul maicii mele”. Versurile îi aparţin lui Andrei Mureşianu, „Casa Mureşenilor” fiind în zilele noastre „Muzeul Imnului Naţional”. Semnarea protocolului va avea loc la Sediul Ordinul Militar al Sfintei Maria - Creștin Ortodox, de pe strada Carpaţilor nr. 14, începând cu ora 16.00, ocazie cu care se vor decora și persoanele care au contribuit la promovarea Ordinului. 

 

Procesiune şi Maslu slujit de 31 de preoţi

Manifestările dedicate Sfântei Maria, patronul spiritual al Braşovului, au început joi, cu un concert special al Operei Braşov în Piaţa Sfatului, urmat astăzi, la ora 19.00 de un concert al Filarmonicii, tot în piaţa centrală a oraşului. Sâmbătă, după semnarea protocolului pentru ridicarea Monumentului Imnului Naţional, de la ora 17.00 se va săvârşi un Sfînt Maslu la Biserica „Sf. Treime“ Tocile, la care vor sluji 31 de preoţi ortodocşi din Braşov. O oră mai târziu, credincioşii vor porni într-o procesiune procesiune închinată Naşterii Sfintei Fecioare Maria, pe un traseu care va cuprinde străzile din Şchei şi Poarta Şchei, în final ajungând la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Piaţa Sfatului. 

Iniţiatorii evenimentului sunt Ordinul Militar al Sfintei Maria - Creștin Ortodox şi Protopopiatul Braşov al Bisericii Ortodoxe Române. „La acest eveniment ne aşteptăm să participe câteva mii de oameni: ortodocşi, dar şi credincioşi ai celorlalte culte creştine reprezentate la Braşov. Mai mult, sunt aşteptaţi la procesiune şi preoţii celorlalte culte creştine, ca semn al solidarităţii ecumenice, pentru a arăta că multiculturalitatea la Braşov este o realitate”, ne-a declarat Liviu Pandele, comandor al Ordinului Suveran al Fecioarei Maria.

 

Meleaguri ale unui popor care a avut mereu strânsă legătură cu credinţa curată în Dumnezeu

Acesta a reiterat faptul că, pe aceste meleaguri, a trăit un popor ortodox, dreptcredincios adică, iar tot ce au clădit de-a lungul veacurilor înaintaşii noştri, a avut strânsă legătură cu ortodoxia, cu credinţa curată în Dumnezeu: „Aşa cum zice Scriptura, prin  Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Cel ce nu adună cu mine, risipeşte”. Pământul acesta a dat omenirii oameni de înaltă ţinută morală şi de sfinţenie, de mare valoare, a umplut cerul de sfinţi. Să privim calendarul nostru ortodox şi să ne cutremurăm de mulţimea sfinţilor de-a lungul veacurilor de istorie. Şi să enumerăm numai câteva: Paisie de la Neamţ, Nicodim de la Tismana, Ghelasie de la Ramet, Calinic de la Cernica, Cuvioasa Paraschieva de la Iasi, Teodora de la Sihla, Vasile de la Poiana Mărului”.

 

 

Ne pierdem  valorile culturale. Cultura nu mai contează!

Ridicarea monumentului Imnului de stat al României mai are un scop. Este un demers prin care se doreşte atragerea atenţiei opiniei publice, dar şi a instituţiilor publice asupra faptului că există un amplu proces de inculturalizare, unde valorile reale sunt înlocuite cu simboluri care nu au nimic în comun cu tradiţiile şi românismul. Este un semnal de alarmă asupra pierderii identităţii naţionale, în amplul proces general de internaţionalizare. „Cine mai pune preţ pe cultură? Românul nu mai citeşte o carte, nu mai merge la Operă, nu mai studiază nimic, nu mai admiră o pictură. A uitat de toate acestea. A uitat de Ciprian Porumbescu,  de George Enescu, de Ştefan Luchian, de Nicolae Grigorescu, de marii poeţi şi scriitori care au creat o zestre estetică a poporului român, o zestre culturală nepreţuita, s-au jertfit pentru a da naştere la opere ca ale lor. Toată viaţa lor a fost o jertfă. Nimic deci nu se face fără jertfă, fără sacrificiu. Clădiri de patrimoniu se degradează pe zi ce trece, la fel biserici vechi pictate în cel mai pur stil românesc. Nu mai investim în astfel de lucruri, în schimb, zi de zi, se înalţă clădiri moderne, cu zeci de etaje, sedii de firme, toate înţepând cerul cu înălţimea lor. Nu suntem împotriva acestora, dar se pierde tot ceea ce este românesc. De asemenea, fiindcă tot a fost ziua limbii române, trebuie spus că romanul a uitat să vorbească româneşte. Am «englezit» atât de mult limba română, încât nu mai putem să respirăm de atâţia termeni englezeşti, ca asistent manager, fancy, trend, etc., etc. etc. După cum spunea regretatul nostru frate Pruteanu, acest popor, în ultimul veac, a ciuntit şi a deformat această limbă atât de frumoasă şi de melodioasă. Folclorul l-am adaptat pe ritmuri etno, iar maneaua este un adevărat sport naţional. Nu este bine deloc, fiindcă toate acestea nu au nimic în comun cu folclorul şi tradiţiile autentice. Omul contemporan, spunea un părinte, construieşte ca şi cum ar trăi veşnic şi mănâncă, ca şi cum ar trăi numai pentru asta. Românul a uitat să fie român, a uitat să-şi apere valorile fără de preţ ale ortodoxiei, darurile cele nepreţuite, cum ar fi dreapta credinţă, limba, neamul, ţara aceasta frumoasă şi bogată”,  mai spune Liviu Pandele.

 

Individul şi instituţiile se depreciază tot mai mult

„Analiza sintetică a societăţii româneşti din ultimii ani conduce însă la o serie de concluzii alarmante, în mod deosebit asupra deprecierii devastatoare a comportamentului şi moralei publice, atât la nivelul individului cât şi la nivel instituţional. Prejudiciul moral-social este imens. Actul educaţional familial şi cel instituţional este viciat de neglijenţă, deviaţionism, improvizaţie şi corupere emoţională în formă continuă. În spaţiul vizualului public se practică vulgaritatea, pornografia, scandalagismul, grotescul, bădărănia şi instigarea directă la ură revanşardă! Au fost eliminate, cu mici excepţii, temele formative, artele frumoase, manifestul iubirii, duioşia, tandreţa, frumuseţea ca stare de spirit, caritatea, buna cuviinţă, smerenia şi toleranţa”, este de părere generalul de armata (r) Mircea Chelaru, vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.