Zi de mare praznic

Azi, 14 octombrie, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Sfânta Parascheva de la Iaşi se bucură în ţară de un cult deosebit, mai mult decât toţi ceilalţi sfinţi care au moaşte în România. De 385 de ani de când moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Iaşi, sărbătoarea din 14 octombrie are o însemnătate cu totul aparte pentru români, mii de credincioşi venind să se închine la racla celei pe care o ştiu „mult folositoare”. 
Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse în Moldova în anul 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu. Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol le-a oferit drept recunoştinţă pentru sprijinul financiar acordat de domnitorul moldovean (64 de kilograme de aur pur).
Marţi, 13 octombrie, Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, unde a subliniat că „vieţile sfinţilor vădesc hărnicia pe care aceştia au avut-o în această viaţă, prin care s-au sfinţit pe ei înşişi”. „Vorba poporului nostru, toamna se numără bobocii, arată, pe de o parte, o bucurie, dar şi o judecată pe care omul o face asupra lui însuşi: cât de rodnică a fost munca sa, cât de harnic a fost în parcursul vieţii”, a spus Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul.
Acesta a scos în evidenţă numărul mare de credincioşi care vin în aceste zile la Iaşi pentru a se închina Sfinţilor. „Atâţia oameni care îşi lasă în urmă grijile lor pentru a-i cinsti pe sfinţii Săi”.
Pelerinajul la Iaşi a început anul acesta pe 8 octombrie şi se va încheia pe 15 octombrie. Anul acesta, cifrele sunt unele record. Jandarmii au comunicat că aproape 135.000 de pelerini se închinaseră până luni după-amiază, 12 octombrie.
Cuvioasa Parascheva este considerată, în tradiţia populară românească, ocrotitoarea femeilor credincioase, a fetelor tinere şi a gospodăriilor. „În tradiţia populară românească, ziua de 14 octombrie este asociată şi cu pomenirea celor adormiţi.  Printre darurile oferite se numără pâinea făcută din grâul nou, mustul dulce şi fructele de toamnă, precum nucile, gutuile, strugurii şi perele”, arată preotul Gabriel Cazacu.