Yellowstone-ul din Braşov, în aşteptarea avizului Academiei Române. Proiectul este dorit de Ministerul Mediului, dar nu şi de localnici

Iniţiativa Fundaţiei Conservation Carpathia Braşov, care face de mulţi ani demersuri pentru înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraş (care include zone montane din judeţele Braşov, Sibiu, Argeş şi Vâlcea) continuă să reprezinte un motiv de controverse. Astfel, marţi, marţi, 6 octombrie, la Bucureşti, fundaţia a organizat o dezbatere publică pe tema parcurilor naţionale, eveniment la care au fost invitaţi oficiali ai Ministerului Mediului, ai parcurilor naţionale din România, dar nu şi reprezentanţi ai comunităţilor locale, cu toate în timpul dezbaterii a fost lansată de multe ori ideea că orice decizie care vizează o arie protejată trebuie luată împreună cu locuitorii. 
De altfel, în timpul dezbaterii, ministrul Mediului, Diana Buzoianu a declarat că orice decizie privind o arie protejată trebuie să reprezinte un „compromis” între autorităţile centrale şi cele locale, dar şi între cei care susţin instituirea unor măsuri stricte de conservare şi cei care vor ca zonele montane să poată fi exploatate fără nicio interdicţie. 
Totodată, Diana Buzoianu a declarat că Ministerul Mediului: „Noi vrem să declarăm parc naţional. Au fost organizate dezbateri publice şi au fost primite numeroase puncte de vedere”. 

Propunerea oficială trebuie făcută de autorităţile locale
În cadrul aceleiaşi dezbateri, directorul de comunicare din Ministerul Mediului, Mihai Drăgan, a declarat că pentru înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraş a fost realizat Studiul de fundamentare, documentul fiind depus spre avizare la Academia Română. 
„Lucrurile sunt destul de avansate. Aşteptăm avizul Academiei Române, iar după ce îl primim, mai avem un hop: autorităţile locale din Braşov, Sibiu, Argeş şi Vâlcea trebuie să ajungă la un numitor comun şi să propună un proiect de hotărâre de Guvern”, a declarat reprezentantul ministerului. 

Ce spune „vocea primarilor” din Ţara Făgăraşului 
Numai că, cel puţin în ceea ce priveşte judeţul Braşov, şansele ca autorităţile locale să propună adoptarea unei hotărâri de Guvern privind înfiinţarea Parcului Naţional Făgăraş sunt destul de mici. De altfel, după evenimentul organizat la Bucureşti, primarul municipiului Făgăraş, Gheorghe Sucaciu, care, de mai multe ori a fost „vocea primarilor” în ceea ce priveşte această temă a transmis un comunicat prin care a criticat demersurile fundaţiei, inclusiv modul în care aceasta relaţionează cu autorităţile locale. 
„Înainte să fim convinşi de imagini spectaculoase, de comparaţii cu Yellowstone şi de promisiuni despre beneficii pentru comunităţile locale, avem obligaţia să punem câteva întrebări simple. Un parc naţional este o arie naturală protejată, iar legea stabileşte în interiorul acestor arii diferite niveluri de protecţie. Există inclusiv zone de protecţie strictă în care sunt interzise activităţile umane, cu excepţii limitate, precum cercetarea, educaţia ecologică sau anumite forme de ecoturism. În zonele de protecţie integrală sunt, de asemenea, interzise activităţile şi utilizările incompatibile cu obiectivele de conservare. Întrebarea pe care mi-o pun firesc este «Ce se va întâmpla cu oamenii care trăiesc aici?», cu proprietarii de păduri, cu proprietarii de terenuri, cu crescătorii de animale, cu păstorii, cu cei care folosesc păşunile, cu cei care exploatează legal lemnul, cu cei care culeg fructe de pădure, cu cei care merg în pădure pentru a se relaxa, cu cei care vor să construiască, cu cei care vor să dezvolte o pensiune, o fermă sau o afacere, cu administraţiile locale care trebuie să dezvolte infrastructură... cu comunităţile care trăiesc de sute de ani în relaţie cu muntele şi pădurea?”, a declarat Sucaciu.

„Adevărata dezbatere ar trebui organizată în Făgăraş”
Gheorghe Sucaciu a mai spus că, înainte de a se lua o decizie în acest sens, subiectul trebuie discutat cu autorităţile locale, nu după ce Munţii Făgăraş devin arie protejată. 
„Trec peste faptul că nici de această dată nu a fost invitat să ia parte la discuţiile de la Bucureşti niciun reprezentant din zona noastră. În această dezbatere s-a spus în repetate rânduri că «nu se poate face un parc naţional fără comunităţile locale», că proiectul trebuie făcut «de mână cu comunitatea» şi nu trebuie impus. Şi totuşi, nu a fost prezent niciun reprezentant al comunităţii locale din Ţara Făgăraşului. Adevărata dezbatere ar trebui organizată în Făgăraş, nu la Bucureşti, aici, în Ţara Făgăraşului, în faţa oamenilor care trăiesc aici şi care vor suporta, în primul rând, consecinţele deciziilor luate”, a continuat primarul din Făgăraş. 

Diana Buzoianu a încurcat ariile protejate 
În intervenţia sa, de câteva minute, Diana Buzoianu a dat impresia că nu a venit cu „temele pregătite” şi a făcut o confuzie ce a fost corectată de directorul de comunicare al ministerului. 
Astfel, ea a spus că în demersurile ce vizează Parcul Naţional Făgăraş, aproximativ 10% din suprafaţa propusă a fi inclusă în aria protejată a fost inclusă în Planuri Urbanistice Zonală. „PUZ-urile sunt în contestare şi este aproape imposibil să declari, acolo, o arie protejată. Deşi, dorinţa există, nu putem, legal, instituim zonele de protecţie pe aceste terenuri”, de declarat Buzoianu. 
Pe de altă parte, directorul de comunicare din Ministerul Mediului a precizat că problema PUZ-urilor a apărut în judeţul Cluj, unde se doreşte înfiinţarea unui parc naţional la Făget.