Vremuri grele pentru proprietarii de vaci din Braşov

Producătorii de lapte din România vor avea o concurenţă mult mai puternică decât până acum. Nu că ai noştri „cowboy” s-ar fi putut plânge până acum că le merge foarte bine, dar, de la 1 aprilie va dispărea cota de lapte din toate ţările Uniunii Europene, astfel că marii producători vor putea lansa pe piaţă orice cantitate, fără vreo restricţie. În aceste condiţii, producătorii români vor fi sortiţi falimentului, dacă nu se vor constitui în asociaţii mai puternice, care să poată concura cu firme de renume european.
Introdus în 1984, sistemul cotelor de lapte din UE a avut ca menire protejarea micilor întreprinzători din acest domeniu. Fiecare ţară a primit câte o cotă, în funcţie de populaţie, iar aceasta a fost împărţită, la nivel naţional, între lăptari. Acelaşi fenomen s-a petrecut şi în România odată cu aderarea la Uniunea Europeană din 2007. De la 1 aprilie 2015, Uniunea Europeană renunţă la aceste cote, iar acest fapt le va da posibilitatea crescătorilor de vite sau producătorilor să vină pe piaţă cu orice cantitate, fără vreo restricţie. În condiţiile în care producătorii români nu dispun de posibilitatea  stocării laptelui până în momentul vânzării (dacă acesta este mai îndepărtat în timp de momentul mulgerii), fermierii din ţara noastră nu au nicio şansă să concureze cu cei din alte ţări europene în care această activitate dispune de facilităţi mult superioare. „Această dispariţie duce teoretic la dezvoltarea zonei de lapte. Din păcate, această dezvoltare va fi mai benefică pentru ţările care dispun de tehnologii şi de bani şi mai puţin benefică pentru regiuni ale Europei unde aceste lucruri sunt un pic mai nuanţate, mai sărace. Dacă m-aţi întreba ce se întâmplă la noi, va fi o regresie a sistemului de predare lapte industriabil şi de cotă”, a explicat Dorel Stînea (foto), director executiv Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Braşov. Vestea rea pentru agricultori ar putea fi, cel puţin pe termen scurt şi mediu, una bună pentru consumatori, deoarece faptul că marii fermieri europeni vor putea acapara o mai mare parte a pieţei ar putea duce la ieftinirea acestui produs, ca urmare a tehnologiilor avansate utilizate de aceştia. Din păcate, producătorii autohtoni nu vor avea decât o singură şansă, în opinia specialiştilor. „Producătorii mici se pot asocia, pot beneficia, de subvenţii, să ceară statului investiţii în domeniu, sprijin pentru investiţii, sunt multe formule, IMM-uri, să aducă bani să se tehnologizeze la nivel concurenţial, şi cel puţin piaţa românească să fie asigurată de producători români. La ora actuală cumpărăm şi bem lapte produs în alte părţi ale Europei, deşi păşunile noastre sunt foarte dulci iar laptele e foarte bun”, mai spune Stînea. Fermierii care au până la 5 capete mai au o posibilitate: ei pot aplica pentru ajutorul de minimis în scopul achiziţionării de tancuri de răcire. În prezent, aproximativ 15.000 de gospodării din România produc lapte neconform şi este nevoie de peste 3.000 de tancuri de răcire.