Vremea ploioasă, TVA-ul mare și concurența neloială a hipermarketurilor pun în dificultate producăt

Produsele autohtone nu pot concura cu mărcile proprii mult mai ieftine lansate de marile magazine. Dacă precipitațiile în exces riscă să transforme laptele în apă de ploaie, salamul de Sibiu a început să se vândă bine în Europa. Fermieri și procesatori din țară s-au întâlnit ieri în Poiana Brașov, unde au scos din galantare problemele care îi frământă cel mai mult. Producătorii de lapte și produse lactate care au rezistat crizei se bucură că au cui să vândă produsele. Situația este atât de dificilă, încât oamenii acceptă de cele mai multe ori oferte foarte reduse, care nu răsplătesc eforturile pe care le fac pentru a se menține pe piață. „Eu ca procesator, trebuie să recuperez TVA-ul de la comercianți, și să-l depun la finanțe. Nu-l pot recupera în termenul ce mi se impune de la finanțe și atunci eu sunt obligat să iau credite și să plătesc TVA-ul comerciantului”, a declarat Gavril Candrea, producător lactate din Maramureș. Una dintre cele mai grele provocări ale ultimilor ani a fost și apariția produselor marcă proprie ale hipermarketurilor. „Hipermarketurile au acest trend «marcă proprie», ceea ce este o concurență neloială, necinstită față de celelalte branduri. Marca proprie nu plătește taxă de raft, nu plătește taxă de listare la raft și alte taxe și costuri, iar toate aceste plăți care le facem către hipermarketuri se regăsesc în costuri de producție și automat în preț”, a declarat Dorin Cojocaru, director general Patronatul Laptelui. La toate aceste probleme s-au adăugat capriciile vremii din această primăvară. În județul Brașov, la fel că în toată țara, ploile le-au dat serios de furcă crescătorilor. Un fermier din Stupini are 200 de vaci și produce zilnic 1.600 de litri de lapte pe care îl vinde mai departe procesatorilor cu 1,4 lei pe litru. Aversele puternice și pe alocuri grindina i-au distrus din culturi și îi periclitează producția de lapte. „Din cauza ploilor care au fost foarte multe, avem probleme la culturile de sfeclă și grâu care au băltit și deja avem probleme cu plantele, intervin bolile. Și la fân se înregistrează întârzieri de două-trei săptămâni, de abia am făcut prima coasă, iar calitatea lui lasă de dorit”, sunt câteva din probleme ridicate de Ioan Cristolovean, fermier din Stupini, județul Brașov. Dacă precipitațiile riscă să facă din lapte apă de ploaie, o veste bună este în schimb că mezelurile românești au început să cucerească și piețele din Europa. Salamul de Sibiu produs la Sinaia a început să se vândă bine în Germania. „Cam 70 % se vinde pe România și 30 % pe export, după 20 de ani. Cel mai mult exportăm în Germania și Cehia, dar și în țările unde sunt români, Italia, Spania, Franța, Marea Britanie. Partea de export este foarte interesantă, banii vin înapoi foarte repede, iar notorietatea produsului ne ajută să promovăm imaginea României”, s-a lăudat Mihai Botan, export manager firmă de produse din carne. Apel pentru asociere Producătorii și procesatorii de lapte și carne trebuie să se asocieze, iar dacă nu vor face acest lucru va fi foarte dificil în perioada următoare, a declarat, ieri, la Poiana Brașov, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu. „Concurența este foarte mare și nu ne permitem să luptăm individual. Piața nu funcționează în ritmul pe care toți îl doresc și de aceea există o serie de animozități legate de faptul că producătorii au înțeles să facă investiții, să producă mai mult și de calitate și la un preț rezonabil. Dar acest lucru nu se găsește în farfuria consumatorului, așa cum este reglementarea europeană, să putem să aducem produse sănătoase la un preț rezonabil pentru consumator. Dacă nu vom fi împreună, dacă nu se va produce asocierea pentru a produce cantități suficiente la care piața să fie tentată să cumpere de acolo la prețuri mai bune, atunci vom avea probleme în perioada următoare. De aceea trebuie să existe aceste forme de asociere care să le permită realizarea de imputuri mai ieftine și valorificarea în comun. Cred că aici este cheia în ceea ce înseamnă o piață funcțională”, a subliniat secretarul de stat.