Vrăjitoarea vinului

„Festivalul Internațional de Vinuri WINE TOUR”, organizat la sfârșit de săptămână în Piața Sfatului, a fost doar o picătură din fenomenul care s-a creat în jurul acestei licori, în alte țări. Organizatorii, cei de la compania Tisza Expo, au încercat să aducă la Brașov vinuri mai puțin cunoscute din Ungaria (8 producători) și din România (3) și au fost la un pas de a veni cu viticultori din Croația și Serbia. Deși a lipsit celebrul Tokaj, care i-ar fi făcut curioși pe mulți brașoveni, la mesele așezate în spatele Casei Sfatului, amatorii rodului de poamă s-au pus pe degustat vinuri din zonele Kunsag, Hajos-Bajai, Szekszard. Organizatorii au pus la punct un sistem de tichete de degustare, prin care orice necunoscător se putea decide care-i vinul său preferat. „E un prilej prin care consumatorul și producătorul ajung să se cunoască față în față, să schimbe informații și să se aprecieze mai bine. În plus, prin sistemul de tichete de degustare, fiecare poate să încerce orice brand/soi, de diferite vechimi, fără să cumpere neapărat sticla. E inversul a ceea ce se întâmplă la supermarket, când cumperi și nu știi ce iei”, ne spune Lăcrămioara Gal, manager de proiect la compania Tisza Export din Szeged. Degustător profesionist de vin, Gal le-a arătat brașovenilor care au poposit pe la târg, cum se face o degustare ca la carte. Ce avem de învățat de la ei Plecată de ani buni în Ungaria, Lăcrămioara Gal s-a integrat în industria de profil și chiar a început să se identifice cu cultura vinului. „În Ungaria, târgurile de vin se țin primăvara, atunci când vinul cules în toamnă a ajuns la o minimă ma-turație. În cinstea vinului se țin festivaluri mari, cu ulițe întregi pline cu standuri de la producători și mii de vizitatori. Ce am făcut noi aici este la dimensiuni reduse, însă este un început”, ne spune degustătorul. La Brașov au fost aduși producători mici, cu podgorii de 3-5 hectare. „Vinul unguresc se remarcă prin armonie, splendoare și prin procedeele tehnologice foarte moderne”, ne spune interlocutorul. Puțini știau că viticultorii maghiari au venit aici și cu un tip de vin aproape necunoscut pe meleagurile noastre: icewine-ul sau vinul înghețat. „Icewine-ul se obține prin recoltarea strugurilor toamna târziu, aproape de începutul iernii, după ce temperaturile au scăzut foarte mult. Strugurii sunt lăsați în vie până când apa din bobițe îngheață, iar zaharurile devin mai concentrate. Este un vin foarte scump, din cauza manoperei greoaie”, ne spune Lăcrămioara. De un galben-verzui intens, cu un gust pregnant dulce, vinul este la mare modă prin țările mai „răsărite”, iar la noi e posibil să prindă mai greu din cauza prețului. Un litru de vin înghețat costă peste 100 de lei litrul, fiind vândut la sticle „de jumătate”. Wine-turism Pe lângă icewine, prin Vest se mai poartă și wine-turismul, adică circuite ale podgoriilor dintr-o țară. „Vrem să aducem grupuri din Ungaria în România, pentru a vedea zonele viticole de aici și pentru a promova vinul românesc peste hotare. În Ungaria avem un astfel de circuit denumit «Vrăjitoarea Vinului»”, ne spune Lăcrămioara, mărturisind că ea este de fapt „vrăjitoarea”. Degustătorul de vinuri se îmbracă într-un costum cu pelerină și poartă pe cap o pălărie țuguiată cu doi ciorchini prinși de ea, încercând în acest fel să-i vrăjească pe turiști. Fenomenul creat în jurul vinului e atât de dezvoltat, încât în Ungaria există și o asociație a femeilor iubitoare de vin. Lăcrămioara e vicepreședinte. „E o asociație prin care noi femeile împărtășim informații despre vin și ne bucurăm de el împreună cu bărbații noștri”, explică Gal. De ce au nevoie femeile de o șezătoare cu multe sticle de vin? „Nu e normal dacă tot femeia gătește, ea să fie cea care să aleagă sticla de vin de la masă? Eu zic că da. Noi, în asociație, avem o vorbă: o sticlă de vin bun face cât un machiaj perfect”, râde femeia.