Vot în Camera Deputaţilor, cu susţinere de la Braşov: Legea Adopţiei a fost „curăţată” de câteva piedici birocratice, care ţineau copiii captivi în sistem

Foto: Deputatele Oana Bîzgan (Bucureşti) şi Roxana Mînzatu (Braşov), principalele susţinătoare ale proiectului, ieri, după votul din Parlament.

Parlamentul României a adoptat, cu unanimitate de voturi, o propunere legislativă iniţiată de PSD, cu braşoveanca Roxana Mînzatu principal susţinător, de îmbunătăţire a Legii Adopţiei. Modificările aduse înseamnă paşi importanţi înainte făcuţi în legislaţia naţională în ce priveşte adopţia şi respectarea drepturilor copiilor abandonaţi.
„Mărturisesc că solicitările disperate pe care le-am primit de la părinţi în căutarea copilului pe care să îl iubească şi să îl ocrotească sunt cele care m-au motivat să mă implic în ultimii doi ani, doi ani lungi, în dezbaterea şi completarea legii adopţiei. Pornind de la un proiect foarte bun, iniţiat de Guvernul PSD în septembrie 2018, am dezbătut legea cu societatea civilă atât la Braşov, în 2 noiembrie 2018 dar şi la Bucureşti, în iunie 2019. Apoi, am lucrat, alături de Oana Bîzgan, de alţi colegi parlamentari, la o serie de amendamente pe care le-am susţinut şi care se regăsesc în legea votată azi (marţi, n.r.). Ne dorim ca legea votată azi să însemne o şedere mult mai scurtă a copiilor în sistemul de protecţie a copilului şi o integrare mult mai rapidă a acestora în familie, acolo unde trebuie să trăiască şi să crească”,  a declarat deputatul PSD, Roxana Mînzatu.
„După mai bine de doi ani de zile în care am lucrat alături de colega mea Roxana Mînzatu, am reuşit astăzi (3 noiembrie, n.r.) să votăm mult aşteptata lege a adopţiei! Iniţiativa aceasta a fost parte din mine în toată această perioadă şi nu puteam încheia acest mandat fără ca ea să primească votul final. Mă bucur că astăzi putem, în sfârşit, să le spunem tuturor copiilor din sistemul de protecţie că au, în mod real, o şansă în plus la o familie a lor, iar părinţilor adoptatori că sunt cu un pas mai aproape de a avea lângă ei un copil. Și mă bucur că am reuşit, din nou, la nivelul întregului Parlament, să obţinem consens pentru o lege atât de importantă şi de utilă”, a declarat ieri şi Oana Bîzgan, acum deputat independent, aleasă în 2016 în circumscripţia Bucureşti pe listele USR. Ea şi Roxana Mînzatu au fost principalele susţinătoare ale proiectului.

Certificatul „apt de părinte”, valabil 5 ani
Printre prevederile legale adoptate, ieri, de Camera Deputaţilor, se numără:
- Prelungirea de la 2 ani la 5 ani a valabilităţii atestatului de familie adoptatoare. Atestatele valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi prelungesc valabilitatea până la împlinirea termenului de 5  ani de la data eliberării acestora.

Fără copii abandonaţi în orfelinate din cauza rudelor de până la gradul IV
- Un copil va putea fi declarat adoptabil fără a mai fi cerut acordul rudelor de până la gradul IV; rudele din familia extinsă rămân printre categoriile cu prioritate la luarea în plasament al copilului şi, apoi, potrivire în vederea adopţiei copilului, dacă doresc.
- Un copil va putea fi declarat ca adoptabil mai rapid prin scurtarea termenelor în care părinţii fireşti cu vârsta peste 18 ani declară în scris că renunţă să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în care pot să revină asupra declaraţiei iniţiale.
- În cazul fraţilor din sistemul de protecţie specială care sunt ocrotiţi în raza administrativ-teritorială a aceleiaşi direcţii se desemnează acelaşi manager de caz. De asemenea, părinţii adoptivi care au adoptat deja un frate dobândesc, şi ei, prioritate la potrivirea cu ceilalţi fraţi din sistemul de protecţie a copilului.
- Se simplifică cererea de încuviinţare a adopţiei prin eliminarea obligaţiei legalizării la notar a documentelor – acestea vor fi certificate de fiecare DGASPC.

Adoptabili până la 18 ani
- Copiii declaraţi adoptabili vor putea beneficia de şansa la o familie inclusiv după împlinirea vârstei de 14 ani, rămânând adoptabili până la majorat.
- Se extinde definiţia persoanelor alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie şi care au prioritate la procedura de potrivire cu copilul / copiii adoptabili.

Drepturi de „părinte biologic”
- Concediul de acomodare şi indemnizaţiile pe care le primesc părinţii adoptatori sunt aliniate cu beneficiile de care se bucură orice părinte biologic – de exemplu, indemnizaţia  de 85% din media veniturilor nete realizate de părintele adoptator în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei.
- Se condiţionează clar şi strict acele situaţii excepţionale, neimputabile (cu probe) în care părinţii fireşti nu mai sunt de acord cu adopţia şi cer revizuirea împotriva unei hotărâri judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei.

Se simplifică monitorizarea post-adopţie. Managerul de caz - obligatoriu verificat
- Se simplifică monitorizarea post-adopţie. De exemplu, monitorizarea post-adopţie nu se realizează în cazul adopţiei interne a copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv ori de către rudele copilului şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutorele său ori de către persoane/familii care au avut copilul în plasament cel puţin 2 ani.
- Se introducere obligaţia ca directorul DGASPC să controleze, trimestrial, modul în care fiecare manager de caz îşi desfăşoară activitatea în beneficiul copiilor de care se ocupă.
- Se acordă sume fixe anuale de bani pentru susţinerea cheltuielilor de recuperare medicală necesare copilului adoptat.
- Părinţii sunt ajutaţi să adopte şi copii din altă zonă geografică decât cea în care domiciliază, prin decontarea unor cheltuieli părinţilor adoptatori cu vizita de potrivire practică.

Părinţii vor susţinuţi financiar dacă înfiază copii greu adoptabili: cu grad de handicap sau 2 - 3 fraţi adoptabili împreună
Tot prin modificările nou aduse legii, se stimulează adopţia internă a copiilor greu adoptabili prin acordarea de stimulente financiare (care se acordă după sentinţa de adopţie şi până la majoratul copilului adoptat sau până la 26 ani dacă îşi continuă studiile).
Redăm mai jos textul legii:
„(1) Adoptatorul sau familia adoptatoare beneficiază, de indemnizaţie de sprijin, raportată la indicatorul social de referinţă, în cuantum de 1,20 ISR (indicator social de referinţă cu o valoare de 500 de lei în prezent şi cu proiect în dezbatere pentru majorare la 700 lei, n.r.), pentru fiecare copil care, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, se află în una din următoarele situaţii:
a) are vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani;
b) este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu;
c) face parte dintr-un grup de 2 fraţi adoptabili împreună.
(2) Cuantumul indemnizaţiei se majorează cu 50% pentru cazul în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei copilul se află în una din următoarele situaţii:
a) are împlinită vârsta de 7 ani;
b) este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA;
c) face parte dintr-un grup de cel puţin 3 fraţi adoptabili împreună.
(3) În situaţia în care copilul adoptat întruneşte două dintre condiţiile prevăzute la alin.(1) sau (2), cuantumul indemnizaţiei de sprijin, se majorează cu 75%.
(4) În situaţia în care copilul adoptat întruneşte cumulativ toate condiţiile prevăzute la alin.(1) sau pe cele prevăzute la alin. (2), cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 100%.”

50.000 de copii la stat, doar 3.000 declaraţi adoptabili
La finalul anului trecut, în sistemul de protecţie din România se aflau peste 50.000 de copii, iar puţin peste 3.000 dintre aceştia erau declaraţi adoptabili, însă numărul adopţiilor abia a trecut de 1.000.
Sunt paşi înainte foarte importanţi, însă lupta pentru o viaţă mai bună a copiilor abandonaţi nu este nici pe departe încheiată.