„Vom intra în UE când nu vom mai fi”

Ieri, Asociația „15 Noiembrie 1987 Brașov” a organizat o conferință la care au fost invitați reprezentanții „proaspeților” membri din Uniunea Europeană, pentru a povesti cum stă treaba după integrare. Tema dezbătută a fost „Integrarea europeană, experiențe și perspective europene, valori, obiective, drepturi și obligații comune”, conferința de ieri fiind o acțiune premergătoare manifestărilor dedicate revoltei muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987, care vor începe în data de 14 noiembrie. Ambasadorii Poloniei - Jacek Paliszewski, Republicii Slovace - Jan Soth, Cehiei - Peter Doklal, și consilierul Ambasadei Ungare - Argyelan Gyorgy au arătat care sunt perspectivele următorilor ani, din prisma integrării. Gazdele conferinței au fost Florin Postolache, președintele Asociației „15 Noiembrie”, iar prodecanul Facultății de Drept și Sociologie, Cristinel Murzea, a fost mediatorul întâlnirii. Deși era așteptată să participe, ministrul Integrării, Anca Boagiu, nu a sosit la Brașov. E mai bine Înalții oficiali au fost invitați rând pe rând pentru a lua cuvântul. Jacek Paliszewski (Polonia) a arătat avantajele pe care UE le aduce țării respective, chiar dacă la început integrarea este privită cu scepticism. „După integrare, veți avea posibilitatea să circulați liberi în Europa, să vă pregătiți la universități de renume din Italia, Franța, Germania. Integrarea în UE schimbă multe lucruri și standarde”, a explicat ambasadorul Poloniei. Jan Soth (Slovacia) a arătat că integrarea înseamnă siguranță și lărgirea barierelor comerciale, precum și deschiderea de pe piața forței de muncă. Din punctul de vedere al cehilor – reprezentați de ambasadorul Peter Doklal - integrarea în UE este o investiție de viitor. Consilierul ungar Argyelan Gyorgy a spus că recunoașterea Ungariei în structurile europene este totală, iar drepturile și obligațiile s-au echilibrat. Ritmul de dezvoltare economică al Ungariei este dublu față de media europeană, iar investițiile au crescut simțitor. Toți ambasadorii au ținut să sublinieze că atragerea fondurilor europene trebuie să preocupe guvernele tuturor țărilor care se integrează. Reminiscențele comunismului vor fi mai greu de înlăturat După chicotelile și șușotelile purtate, auditoriul - format în principal din elevi de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” - s-a plictisit uneori. Probabil cea mai interesantă parte a fost sfârșitul, atunci când întrebările sosite din public au deturnat discuțiile de la perspectivele UE - așa cum au fost văzute ele de membrii proaspăt integrați – către moștenirea comunismului. Octav Bjoza, președintele Asociației Deținuților Politici din România, a ținut să precizeze că „îmi este greu să vorbesc despre UE în aceeași sală în care am fost condamnat la muncă silnică” și le-a reamintit că regimul comunist a fost „altfel” în România - țara în care URSS a avut cea mai mare influență. „Pentru voi și țările voastre nu s-a întâmplat așa ceva. În România au fost sute de mii de deținuți politici, pe când în țările voastre doar câteva mii. Pe voi aspectul moral nu vă interesează”, a declarat Bjoza. Fostul deținut politic este de părere că „vom intra în UE când noi nu vom mai fi și nu vor mai fi nici cei care ne-au închis. Ne este greu să vedem că cei care au demolat atunci biserici, astăzi fac morală, cruci și mătănii”. Înalții oficiali au căzut de acord în privința „umbrelor” lăsate de comunism, de mentalitatea celor „contaminați”, care va dispare odată cu ei dar, și de măsurile mult mai drastice luate pentru „epurarea” sistemului politic aflat la conducere. Ei au ținut să precizeze clar că, deși pare să semene la prima vedere, UE nu este URSS…