Voia să conducă Braşovul, acum „vedetă” la Botoşani

Fraudele cu fonduri europene întrec orice limită a imaginaţiei. O dovedeşte un caz înregistrat în urmă cu câţiva ani în care administratorul unei firme, care a câştigat implementarea unui proiect privind diversitatea culturală, a clonat un festival interetnic şi a decontat mai apoi o sumă importantă invocând faptul că acţiunea ar fi fost organizată de el. Totodată, el a „umflat” toate facturile depuse spre decontare, suplimentând lista cu participanţi şi inventând diverse servicii de cazare şi masă, deşi cei care au participat la acţiuni au recunoscut că nu au fost plătiţi şi au beneficiat de cel mult o masă, după cum informează Monitorul de Botoşani.

Condamnare după 7 ani de la întâmplări
Cazul a fost scos la iveală de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava, care l-au trimis în judecată pe Adrian Macarie, din Braşov, considerat responsabil de cele întâmplate. La aproape şapte ani de la aceste aranjamente, bărbatul a fost condamnat de magistraţii Tribunalului Botoşani la doi ani de închisoare pentru fraudă cu bani europeni, însă instanţa a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi i-a stabilit un termen de supravegere de doi ani.
Sentinţa a fost pronunţată vineri, 15 iulie, după un proces care a durat aproape trei ani şi jumătate. „Admite acţiunea civilă alăturată procesului penal de către partea civilă Unitatea de Management a Proiectului din Cadrul Ministerului Culturii şi obligă inculpatul MACARIE ADRIAN să plătească părţii civile suma de 53.320 lei, cu titlu de despăgubiri” se mai arată în decizia instanţei. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Până atunci, braşoveanul va beneficia de prezumţia de nevinovăţie. În timpul judecăţii, însă, bărbatul, care a fost asistat de un avocat, a uzat de dreptul la tăcere, precizează jurnaliştii botoşăneni.
În fapt, pe 22 decembrie 2014, între Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, în calitate de operator de program, şi municipiul Botoşani, în calitate de promotor de proiect, a fost încheiat un contract de finanţare din fonduri nerambursabile ce privea implementarea proiectului „Diversitatea multiculturală – pilon de dezvoltare comunitară în judeţele Botoşani, Bistriţa – Năsăud şi Iaşi”.
Proiectul viza, printre altele, creşterea capacităţii de promovare a diversităţii culturale către publicul larg la nivelul regiunilor Nord Est şi Nord Vest prin organizarea a trei festivaluri în oraşele Botoşani, Iaşi şi Bistriţa şi realizarea unui film documentar cu privire la cultura şi tradiţiile multietnice. Pentru realizarea obiectivului, primăria municipiului Botoşani a declanşat procedura de achiziţie a unor servicii privind „cazare, asigurare masă şi transport pentru participarea a minimum 50 de persoane (artişti)”, fiind declarată câştigătoare o societate administrată de Adrian Macarie, din Braşov.
„În acest context, cu ocazia organizării a două festivaluri multiculturale în municipiile Bistriţa şi Botoşani, în perioada mai 2015 – septembrie 2015, omul de afaceri, în calitatea menţionată mai sus, cu intenţie, a întocmit mai multe înscrisuri false (facturile fiscale, rapoarte de activitate, liste de prezenţă etc.), prin care a atestat în mod nereal prestarea unora dintre serviciile respective. Ulterior, aceste documente au fost înaintate de Primăria municipiului Botoşani Ministerului Culturii, în vederea decontării. Prin aceste demersuri, în conturile societăţii administrate de Adrian Macarie au fost virate sumele de 86.000 lei plus TVA (în total, 106.640 lei), pentru festivalul de la Bistriţa şi 43.000 lei plus TVA (în total 53.320 lei), pentru festivalul de la Botoşani”, spun anchetatorii citaţi de Monitorul de Botoşani.

Cum s-au prins autorităţile că festivalurile sunt clonate
Suspiciunea de fraudă a apărut după ce experţii din cadrul Unităţii de Implementare a Proiectului au verificat cum a fost organizat festivalul multiculturalităţii de la Bistriţa. Aşa au descoperit că festivalul s-a suprapus cu un alt festival al etniilor „PFINGSTFEST” organizat în aceeaşi perioadă tot în municipiul Bistriţa, dar de către municipalitatea din acel oraş, festival ce avea o tradiţie de mai mulţi ani, dar care nu a avut nicio legătură cu proiectul finanţat din fonduri europene.
A fost sesizat imediat ofiţerul monitor din cadrul Ministerului Culturii, iar verificările au arătat că pe afişele de promovare a Festivalului Etniilor „PFINGSTFEST” se prezintă, pentru ziua de 31 mai 2015 (prima zi din acest festival), un program aproape identic cu cel al Festivalului Multiculturalităţii organizat în proiect pentru ultima zi, în sensul că locul de desfăşurare este identic (pietonal şi scenă pietonal).
Mai mult, o parte din artiştii angrenaţi în festivalul multiculturalităţii se regăseau şi pe afişele „PFINGSTFEST”, mai exact grupurile „Trandafiraşii” şi „Katharsis” şi interpreta Elena Gheorghe. Concluziile au fost clare – „La verificarea actelor s-a constatat că ziua principală a Festivalului Multiculturalităţii de la Bistriţa, 31 mai 2015, a coincis cu Festivalul Etniilor Pfingstfest 2015, organizat de Municiul Bistriţa, festival aflat la a 15 a ediţie. De altfel, afişul festivalului Pfingstfest 2015 este identic cu programul zilei Festivalului Multiculturalităţii de la Bistriţa, inclusiv orele festivalurilor”. Prin urmare, cheltuielile aferente Festivalului de la Bistriţa, organizat în mai 2015, au fost suspendate de la autorizare, ca urmare a suspiciunii de fraudă.

Bătaie de joc cu membrii unor trupe
Interesant este că deşi trupa ”Katharsis” a participat la festival în urma unei invitaţii primite de la o angajată a Primăriei Bistriţa, cu 10 membri, şi s-au întors la Botoşani în aceeaşi zi, pe lista organizatorilor figurau cu 17 membri, cazare şi masă, deşi li s-a oferit o singură masă la un restaurant „mai modest, tip cantină”.
La fel s-a întâmplat şi în cazul grupului „Trandafiraşii”, care, ca şi în cazul trupei „Katharsis” din Botoşani, a fost o adevărată bătaie de joc pentru că nu au fost cazaţi şi au fost nevoiţi să facă un drum dus-întors, în aceeaşi zi, lung de aproape 500 de kilometri.
Realitatea nu coincidea cu notele de plată, arată procurorii DNA şi în alte speţe, cu alte exemple probate şi acte, şi cu martori, decontările false fiind făcute ori pe persoane care nu au participat, ori pe facturi la unităţi de 3 stele şi mic dejun, prânz şi cină asigurat, când, în realitate lucrurile au stat cu totul altfel.

Festival organizat pe ultima sută de metri
În cuprinsul Raportului de monitorizare se precizează cu privire la Festivalul Multiculturalităţii de la Botoşani -„Cu o zi înaintea deschiderii nu exista nici un afiş în oraş cu privire la acest eveniment. Scena era în pregătire în acea zi, nefiind încă montată”. În cadrul aceluiaşi Raport, echipa de control concluzionează că, „în ciuda bugetului proiectului, numărul de instituţii implicate şi a existenţei firmei de organizare evenimente contractate pentru organizare, atât Festivalul de la Bistriţa, cât şi Festivalul de la Botoşani, au avut parte de o organizare superficială şi precară”.

Adrian Macarie visa să ajungă preşedintele Consiliului Judeţean Braşov
Paradoxal, în timp ce organizarea proiectului multicultural era anchetată, Adrian Macarie visa, în martie 2016, să ajungă preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, din partea UNPR. „O persoană care să vegheze la patrimoniul Braşovului şi să ofere tot ce este nevoie pentru infrastructura acestui judeţ şi investiţiile sale majore”, aşa îl prezenta fostul senator Sebastian Grapă, liderul organizaţiei UNPR Braşov.
Funcţia de preşedinte al CJ Braşov a fost ocupată din vara anului 2000 şi până în toamna anului 2015 (n.r. – când a fost arestat pentru fapte de corupţie) de Adrian Aristotel Căncescu, care a fost condamnat definitiv, anul acesta, la 7 ani şi 10 luni de închisoare cu executare. Şi primarul Municipiului Braşov, George Scripcaru, co-preşedinte PNL a fost trimis în judecată tot pentru fapte de corupţie, dar a fost achitat.
Motivaţia care l-a făcut pe Adrian Macarie să candideze a fost faptul că „a expirat perioada liderilor compromişi şi mincinoşi în politică, fie că e vorba de parlamentari, fie că e vorba de aleşi locali”. În tot acest timp în care se pregătea să devină şeful judeţului, Adrian Macarie a mai încercat o manevră – a vrut să înregistreze pe nume propriu, alături de o braşoveancă, marca „Aeroportul Internaţional „Iosif Silimon” Braşov Ghimbav” la OSIM.
Pentru că au considerat că nu este normal ca două persoane care nu au nici cea mai mica legătură cu construirea aeroportului să îşi înregistreze această marcă, reprezentanţii OSIM au sesizat Consiliul Judeţean Braşov. Într-un final, Adrian Macarie a fost înlocuit şi nici nu a mai candidat. În schimb, în 2018 el şi-a cumpărat un apartament în Bucureşti, care a fost pus însă sub sechestru de procurorii DNA.