„Viza de legalitate” care ţine caloriferele reci

Chiar dacă, teoretic, furnizarea de căldură în sistem centralizat ar putea fi reluată, după ce Consiliul Local Braşov a aprobat hotărârile ce vizează acoperirea pierderilor Tetkron, dar şi încheierea unui nou acord de furnizare a agentului termic cu firma Bepco, acest lucru nu este încă posibil din motive birocratice. Reprezentanţii Bepco au precizat într-un comunicat de presă că, în conformitate cu negocierile pe care le-a purtat cu reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Tetkron, reluarea furnizării agentului termic se poate face numai după ce sunt îndeplinite în totalitate trei condiţii: semnarea contractului de furnizare, a acordului de reluare a producţiei (ce include şi termenele de eşalonare a sumelor restante de plată de aproximativ 19,2 milioane de lei) şi plata de către Bepco a sumei de 400.000 de lei. Prevederile celor două hotărâri de Consiliu Local care răspund practic solicitărilor firmei private nu au fost puse încă în aplicare, reprezentanţii municipalităţii susţinând că în acest sens este necesar un aviz de legalitate din partea Prefecturii, respectiv înainte de a se semna noul acord şi de a se vira în conturi banii aferenţi pierderilor. 

 

Prefectura nu analizează hotărârile din punct de vedere economic

Prefectul Mihai Mohaci este însă de altă părere şi a susţinut că atât acoperirea pierderilor, cât şi semnarea noului acord ar fi putut fi efectuate imediat după ce au fost aprobate cele două hotărâri de Consiliu Local. „Actul administrativ la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, respectiv hotărârea de Consiliu Local, îşi produce efectul după momentul aprobării. Nu au nevoie de «viza de legalitate», pentru ca acele hotărâri să îşi producă efectele. Ei pot face plata sumelor prevăzute în actul normativ privind acoperirea pierderilor Tetkron şi pot semna acordul de livrare  a agentului termic în sistem centralizat, aprobat recent de Consiliul Local. Eu, când verific documentaţia transmisă de către Primărie, nu am organ de specialitate pe probleme economice, ci mă raportez doar la aspecte de ordin juridic, privind actul administrativ, mai precis verific dacă sunt îndeplinite condiţiile de legalitate. Partea de tehnică, economică, nu le pot analiza. În paralel cu Prefectura, pot interveni şi orice alte instituţii abilitate ale statului, cum este, de exemplu, Curtea de Conturi, care poate face oricând o verificare de fond asupra actului administrativ, din punct de vedere economic”, a explicat prefectul. În schimb, viceprimarul Ciprian Bucur a precizat că cele două hotărâri de Consiliu Local au fost transmise Prefecturii şi acum se aşteaptă undă verde de la aceasta. „Eu ştiu că asta e procedura, că acesta este cursul firesc al lucrurilor, dar sunt sigur că serviciile de specialitate ale Primăriei îşi fac treaba în ceea ce priveşte rezolvarea acestei probleme”, a spus Ciprian Bucur.

 

„Noţiunea de viză de legalitate nu există”

De asemenea, şeful Serviciului Verificarea Legalităţii Actelor, Aplicarea Legilor cu Caracter Reparatoriu şi Contencios Administrativ, Arhivă, Graţiela Chiţu, a subliniat faptul că noţiunea de viză de legalitate nu există, nu este prevăzută de nici un act normativ, iar rolul prefectului este de verificare a legalităţii actului administrativ, nu de emitere a unei vize de legalitate. „Se merge pe prezumţia de legalitate. Până nu ataci în instanţa de contencios administrativ şi până când nu se suspendă actul administrativ ca efect juridic, nu poţi considera că el nu este legal. În conformitate cu prevederile Legii nr. 340 din 2004, privind prefectul şi Instituţia Prefectului, una din prerogativele cele mai importante ale Prefecturii este cea de verificare a legalităţii actului administrativ. Anual, prefectul, prin aparatul de specialitate, verifică în jur de 55.000 - 60.000 de acte administrative, respectiv hotărâri de consiliu local şi dispoziţii ale primarului, emise de 58 de unităţi teritorial-administrative. Prefectul nu emite, nu dă o viză de legalitate, ci verifică legalitatea  actului administrativ”, a explicat Graţiela Chiţu. Aceasta a mai subliniat faptul că în măsura în care actul administrativ nu corespunde condiţiilor de fond, formă şi legalitate, Prefectura are posibilitatea să dispună atacarea actului administrativ la instanţa de contencios, singura în măsură să dispună anularea actului administrativ. „Termenul procedural pentru prefect este de şase luni - impus de Legea nr. 554 din 2004 privind contenciosul administrativ - de la momentul comunicării  actului. Prefectul nu mai este obligat prin legislaţie să se adreseze unităţii teritorial-administrative, să facă un demers prealabil. El se adresează direct instanţei de contencios administrativ cu acţiunea lui în anulare. Termenul prefectului, pentru una din legislaţie este un termen de decădere, pentru unul este de îndrumare, fiindcă prefectul are un termen de şase luni, dar nu mai mult de un an, care curge tot de la data comunicării documentelor către Prefectură”, a spus şeful Serviciului Contencios.

 

Foto: Primăria Braşov