Visul golgheterului: FC Braşov din nou în Liga I

A fost unul dintre marii atacanţi ai Braşovului, deşi s-a format la Steaua şi a evoluat apoi şi pentru Dinamo, iar oraşul nostru a devenit pentru el adevărata casă. Îl macină că fotbalul de la poalele Tâmpei nu e acolo unde îl ştia şi speră ca situaţia să actuală să nu dureze „o veşnicie”.
„Când am plecat în China, Braşovul juca în Cupa UEFA cu Inter Milano, cu Ronaldo, Zanetti, Adriano, echipa aia era cum e Barcelona azi. Iar acum fotbalul din oraş este unde este!”, este marele „of” al lui Marian Ivan, care îşi doreşte să schimbe cumva situaţia la poalele Tâmpei .
„Tot e un restart în lume, după pauza forţată de coronavirus, poate e momentului unui restart şi în fotbalul braşovean! Pentru că are nevoie din plin! În iarnă, Primăria a câştigat licitaţia asupra mărcii FC Braşov. Apoi a venit pandemia şi s-au închis toate, inclusiv sportul, însă încercăm să facem ceva în perioada următoare!”, promite fostul golgheter al „galben-negrilor”.

Din Liga a 4-a sau a 5-a
Ce vrea să facă, mai concret? Să pornească un nou proiect, „de jos”, prin reînfiinţarea lui FC Braşov. Are în plan să lucreze cu foşti colegi sau foşti fotbalişti din diferite generaţii ale „galben-negrilor”. „Municipalitatea a intrat în posesia mărcii, în urma unei licitaţii. Îi felicit pe cei care au reuşit acest lucru, pentru că aşa e normal! Echipa oraşului să fie cu adevărat a oraşului, a braşovenilor. În continuare, ne dorim reînfiinţarea echipei pentru care eu am jucat, la fel ca multe alte generaţii de «stegari», echipa noastră fanion. Să fie a municipalităţii şi noi să muncim în slujba ei. Va trebui să pornim din ligile inferioare şi uşor, uşor să readucem clubul în prim planul fotbalului românesc. Vreau să fim implicaţi şi dintre cei care am jucat şi putem să punem umărul în acest moment. Oraşul este cel mai frumos din ţară, are şi potenţial economic şi sunt convins că vom reuşi să atragem oameni potenţi, dacă proiectul este unul transparent, care reprezintă pe FC Braşov”, spune Ivan, care pe 1 iunie împlinit 51 de ani.

Nu ar ţine „de scaun” :-D
Marian Ivan a iniţiat deja discuţii, deocamdată preliminare, cu reprezentanţii municipalităţii pentru a porni noul proiect însă afirmă că nu este neapărat ca el să fie omul de decizie în noul club. „Avem mulţi jucători talentaţi în Braşov, jucători care termină junioratul sau încă sunt juniori. Aceştia ar putea să reprezinte clubul fanion al oraşului şi al judeţului. Eu m-am retras la 33 de ani, sunt sigur că mai puteam juca, dar am lăsat loc şi altor generaţii. La fel în cazul de faţă, dacă voi fi implicat, nu voi sta o veşnicie. Am încă entuziasm şi cred că putem face treabă, alături de cei cu care deja am vorbit, simboluri ale fotbalului braşovean. Dar la un moment dat, vom lăsa locul celor ce vor veni din urmă. Mai mult, dacă nu va fi nevoie de mine, însă treaba va porni, eu voi fi mândru că am reuşit să mişc lucrurile!”.

Datorie morală
Fostul atacant, în prezent observator al Ligii Profesioniste de Fotbal pentru meciurile de Liga I, consideră că are o datorie morală faţă de fotbal, în special cel braşovean: „Fotbalul mi-a dat totul în viaţă, iar de la echipa asta am ajuns să particip la un Campionat Mondial. Nu sunt mulţi oameni care jucând la FC Braşov au ajuns să fie selecţionaţi la echipa naţională, d-apoi la un Campionat Mondial. Au fost trei în 1970, în Mexic, Nicolae Pescaru, Stere Adamache şi Mihai Ivănescu, apoi eu în SUA, în 1974. Mă simt dator să fac tot ce ţine de mine, să încerc să vorbesc cu oamenii care iau decizii!”.

„Avem de apărat onoarea de a fi stegari!”
Echipa fanion a Braşovului are o Cupă Balcanică în palmares, „dar şi multe generaţii superbe şi jucători mari, de la Pescaru, Ivăncescu, Gyorffy, Cadar, Adamache, la Lăcătuş şi mai târziu la Buga sau Surdu”. Ivan povesteşte că o relaţie specială a avut-o cu Nicolae Pescaru, cel mai mare jucător din istoria fotbalului de la poalele Tâmpei. „M-a plăcut de când am venit şi m-a ajutat mereu. Înainte să plece dintre noi a spus un lucru mare: «Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!». Când faci ceva cu sufletul, îţi şi iese! Vom munci pentru emblema pe care eu o pupam atunci când dădeam goluri!”.

Invidios pe alte oraşe din ţară
Acum o vreme, în oraş erau, pe lângă FC în Liga I, alte 5-6 echipe în Divizia B. „Era o plăcere să merg dimineaţa la meciurile acestora. Astăzi, mă întâlnesc în calitate de observator şi nu numai, cu foşti colegi. Toţi mă întreabă ce se întâmplă la Braşov? Nu ştiu ce să le răspund! Văd exemple frumoase în alte oraşe şi sunt invidios, frustrat că acasă nu avem ce au ei! Mă uit la clipuri video, de când stadionul era plin. Vreau să simţim iar atmosfera aceea de meci în tot oraşul. În ţară, echipele cu suporteri, care au lipsit atât de mult fotbalului, par să revină unde le este locul”, spune fostul fotbalist, care dă exemplele celor de la Rapid, FC Argeş, Farul Constanţa, Petrolul Ploieşti, U Cluj sau UTA cluburi care au repornit „de la zero” şi în cazul cărora se văd deja rezultatele.

Îşi doreşte unitate
Braşovul fotbalistic este reprezentat în acest moment doar la nivelul Ligii a 3-a, de către SR, echipă înfiinţată în 2017, după falimentul FC-ului, de către suporteri. În campionatul judeţean, oraşul mai are patru echipe: CSM Corona Braşov, Colţea Braşov, Steagu Roşu Braşov şi Aripile Braşov.
„Sunt câteva cluburi la acest nivel. Chiar îi felicit pe suporteri pentru iniţiativa lor! Eu chiar nu îmi doresc dezbinare şi cred că toată suflarea fotbalistică braşoveană poate munci pentru renaşterea şi ridicarea echipei fanion a oraşului”, precizează Ivan.

„Echipa e singura mea «rudă de sânge» la Braşov!”
„Veţi spune că s-a trezit Ivan într-o dimineaţă cu gândul ăsta. Nu e aşa! Mă macină de mult situaţia şi sunt sigur că braşovenii simt la fel. Nu pot dormi liniştit în situaţia asta! Eu m-am născut la Bucureşti, am făcut junioratul la Steaua, dar am rămas aici pentru echipă şi pentru oraş. Echipa a fost singura mea «rudă de sânge» la Braşov. Stau aici de aproape 30 de ani, pot spune deja că îi cunosc pe braşoveni. Se urnesc mai greu, dar când o fac, duc treaba până la capăt! Sunt convins că vom strânge rândurile şi nu cred că vrem imposibilul!”.