Virusul Oropouche, o nouă ameninţare globală?

Într-o regiune deja afectată de numeroase provocări de sănătate publică, un virus puţin cunoscut, numit Oropouche, a declanşat un val de alarmă în America de Sud. Cercetătorii şi experţii în sănătate publică atrag atenţia că acest virus se răspândeşte rapid şi că oamenii sunt principalul motor al acestei epidemii.

Transmis de muşcătura unei musculiţe
Virusul Oropouche stârneşte îngrijorări în America de Sud. Brazilia a înregistrat 5530 de cazuri în acest an, faţă de 836 în întregul an 2023. Creşteri similare au fost raportate şi în Bolivia, Columbia şi Peru. Virusul, tradiţional endemic în bazinul Amazonului, afectează acum şi zonele din afara pădurii tropicale. Cuba a raportat primele cazuri în luna mai, potrivit revistei Science.
O preocupare majoră este legată de posibilitatea ca acest virus, transmis de muşcătura unei musculiţe, să provoace o epidemie majoră în America Latină, care se confruntă deja cu epidemii de Zika, chikungunya, o boală virală, şi dengue.  
Simptomele sunt, în general, uşoare, dar virusul poate provoca şi complicaţii neurologice severe. Chiar şi o epidemie uşoară reprezintă o ameninţare suplimentară pentru sistemele de sănătate din regiune.
„Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult este extinderea unei boli care era practic limitată la Amazon, care are o populaţie cu o densitate foarte scăzută, în zone cu o densitate mai mare a populaţiei”, spune Marcus Lacerda, cercetător în domeniul bolilor infecţioase la Fundaţia Oswaldo Cruz (Fiocruz), conform sursei citate.

Cunoscut din 1955
Virusul Oropouche, identificat pentru prima dată în Trinidad şi Tobago în 1955, a evoluat în urma unei modificări genetice acum un deceniu. S-a răspândit iniţial în pădurea tropicală a Amazonului, circulând printre primate, leneşi şi păsări. Transmiterea urbană se face prin insecta Culicoides paraensis, iar primele cazuri din focarul actual au fost detectate în Roraima, Brazilia, la sfârşitul anului 2022. De atunci, boala s-a răspândit în zone populate din estul Braziliei. Simptomele sunt similare cu cele ale altor boli tropicale, ceea ce face dificilă diagnosticarea.

„Ceea ce vedem este o cronică a unei tragedii anunţate”
Pentru puţinii cercetătorii care studiază febra Oropouche, răspândirea virusului în afara regiunii sale endemice nu a fost o surpriză. De la începutul anilor 2000, virusul a început să se extindă din ce în ce mai mult, fapt confirmat de Socorro Azevedo de la Institutul Evandro Chagas din Amazonia braziliană. „Ceea ce vedem este o cronică a unei tragedii anunţate”, spune ea.
Creşterea circulaţiei umane între zonele forestiere şi urbane ar putea contribui la răspândirea virusului, cred cercetătorii. Defrişările sunt, de asemenea, considerate un factor major, deplasând gazdele animale ale virusului şi îndemnând muştele să se hrănească cu oameni în loc de animale.  
„E de subliniat faptul ca tot omul este de vină şi în cazul ăsta! Despăduririle şi toate acţiunile distructive ale omului vis a vis de natură duc la dezechilibre de toate felurile şi la transferul de la animalele sălbatice la om a diverse virusuri. Apare astfel riscul ca aceste virusuri să  se adapteze la specia umană aşa cu a făcut SARS CoV 2 şi să genereze probleme chiar majore de sănătate publică.”, a explicat  dr. Emilian Popovici (foto), vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.

Dr. Emilian Popovici a subliniat însă că „nu ar trebui să ne speriem”, deocamdată.  
În Manaus, capitala statului Amazonas, primele cazuri au fost raportate în zone recent defrişate. Imaginile din satelit confirmă această legătură. Schimbările climatice, cu temperaturi mai ridicate şi precipitaţii crescute, ar putea accelera reproducerea insectelor şi, implicit, răspândirea virusului.  
„În mai multe locaţii în care a fost detectat virusul în America de Sud, am detectat în mod constant modele de despăduriri”, spune Daniel Romero-Álvarez, epidemiolog la Universitatea Internaţională SEK din Quito, Ecuador.
Brazilia a intensificat supravegherea, testând 10% din probele prelevate de la pacienţii cu simptome similare febrei Oropouche, dar care au fost negative pentru Zika, chikungunya şi dengue. Organizaţia Panamericană a Sănătăţii a îndemnat şi alte state să facă acelaşi lucru şi a oferit instruire pentru diagnosticarea bolii şi analiza virusului. Deşi febra Oropouche nu a dus la decese, cazurile suspecte sunt investigate.  
„Pe măsură ce numărul persoanelor infectate creşte, creşte şi şansa de a descoperi efecte neaşteptate”, spune virusologul Felipe Naveca de la Fiocruz, aşa cum s-a întâmplat la virusul Zika.

O boală neglijată
Controlul bolii reprezintă o provocare, deoarece insecta transmiţătoare, Culicoides paraensis, este greu de controlat şi poate pătrunde uşor prin plasele de ţânţari. Eliminarea deşeurilor şi drenarea rezervoarelor de apă ar putea ajuta la reducerea populaţiei de insecte.
C. paraensis este „un vector neglijat pentru o boală neglijată. Nimeni nu s-a preocupat să studieze cum să îl controleze”, spune Joaquim Pinto Nunes Neto, entomolog la Evandro Chagas.  
Insecta a fost găsită din Statele Unite până în nordul Argentinei, dar nu fiecare loc are condiţiile potrivite pentru răspândirea Oropouche. Extinderea viitoare a bolii este incertă, dar estimările arată că milioane de oameni ar putea fi expuşi.
Concret, un model publicat în 2023 de Romero-Álvarez,  a sugerat că până la 5 milioane de persoane din întreaga Americă sunt în pericol. Dar numărul este probabil o subestimare, deoarece modelul nu a prezis extinderea actuală a bolii către oraşele mari, cum ar fi Rio de Janeiro, şi nu a luat în considerare defrişările viitoare şi schimbările climatice. De asemenea, nu a luat în calcul posibilitatea ca ţânţarul comun de casă (Culex quinquefasciatus) - şi poate şi alte insecte - să poată transmite Oropouche, aşa cum sugerează unele studii.  
Virusul Oropouche ar putea suferi modificări genetice pe măsură ce se răspândeşte, ceea ce l-ar putea face mai periculos. Având un genom format din trei segmente de ARN, poate suferi reasortări genetice între tulpini diferite. Studiile au arătat că o variantă a apărut în Brazilia în 2015 din reasortarea liniilor de virus din Peru şi Columbia. Impactul acestor schimbări asupra transmiterii virusului necesită cercetări suplimentare.
„Trebuie... să scoatem acest virus din umbră”, concluzionează virusologul Felipe Naveca.