Vine Moş Nicolae!

Chiar dacă Moş Nicolae a încetat de mult să mai aducă doar dulciuri celor mici, copiii ştiu că primesc jucării de la Moş Crăciun şi bomboane sau altele de la Moş Nicolae. Micuţii îl aşteaptă cu emoţie pe moş, în ciuda faptului că puţini dintre ei ştiu cine a fost.
„Îl aştept pe Moş Nicolae să-mi aducă multe dulciuri. El a fost un om creştin, care a ajutat mulţi oameni”, a spus un băieţel. „În noaptea asta trebuie să vină Moş Nicolae şi ne aduce dulciuri, clementine şi multe cadouri”, a spus o fetiţă. „Aştept să vină Moş Nicolae că-mi aduce dulciuri şi bomboane”, a confirmat un alt băieţel.
În ultima vreme, Moş Nicolae aduce, între alte cadouri, dulciuri, maşinuţe cu telecomandă sau materiale educative. Părinţii au pregătit chiar şi câte 300 de lei de copil pentru această sărbătoare.
Cele mai recente statistici arată că 51% dintre români îşi vor pregăti ghetele pentru ca moşul să le aducă daruri. În ultimii ani, a devenit o modă ca un alt cadou de Moş Nicolae să fie un tur făcut prin târgul de Crăciun din oraş, unde se găsesc tot felul de dulciuri şi alte ispite. Tot jumătate dintre români spun că vor vizita târgurile de Crăciun.

Ocrotitor al copiilor, dar se serbează atât pentru boli, cât şi pentru lovituri
Nicolae este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi prăznuiţi de Biserica Ortodoxă, dar şi de Biserica Romană - Catolică. De marea sărbătoarea din Postul Crăciunului, aşteptată de copii şi adulţi, deopotrivă, se leagă, în lumea satului, o serie de tradiţii şi superstiţii.
Milostenia discretă l-a făcut popular pe Sfântul Ierarh Nicolae, explica, nu demult, Patriarhul Daniel. Şi nici nu e de mirarea că sfântul - cronologic plasat în secolele III-IV d. Hr., pe vremea împăraţilor Diocliţian şi Maximilian (284-305) - este unul dintre cei mai iubiţi ierarhi din calendar.
Protector al copiilor (este primul moş, darnic sau justiţiar, care le face acestora cadouri o dată cu venirea iernii), dar şi al tâlharilor, al corăbierilor, al oştenilor, Sf. Nicolae se serbează atât pentru boli, cât şi pentru lovituri, precum şi, evident, pentru sprijin acordat în cele mai diverse situaţii, spune cercetătorul enografic Sorin Mazilescu, citând din „Vieţile sfinţilor”:
„Sf. Nicolae este (uneori, după Sf. Andrei), primul sfânt bătrân, asociat anului înaintat în «vârstă»,  în «zile», oferă numeroase indicii asupra naturii cosmice a divinităţii: patron al iernii, gardian al soarelui în jumătatea septentrională, rece, a anului, este un adevărat Gerilă, care aduce zăpadă şi gheaţă la început de iarnă («când îşi scutură Sf. Neculai barba lui cea albă, ninge negreşit»)”.

„Al doilea sfânt făcut de Dumnezeu”
De altfel, profesorul universitar Sorin Mazilescu face, an de an, o trecere în revistă a tradiţiilor, obiceiurilor şi superstiţiilor legate de Sfântul Nicolae consemnate de folclorişti celebri:
- Sf. Nicolae este al doilea sfânt făcut de Dumnezeu, care stă alături de Părintele ceresc, în stânga Lui, şi în noaptea către Sf. Vasile, Dumnezeu şi cu Sf. Neculai stau la masă, arătându-se lumii în lumina mare, atunci când cerurile se deschid de trei ori (Pamfile, 1997, p. 238).
- Sf. Neculai stă la miazăzi, deoarece pe la 6 decembrie soarele răsare de către miazăzi, iar de la această zi, după credinţa poporului, soarele, alungat de Sfântul Neculai, începe să răsară tot mai spre miazănoapte, până pe la Sf. Toader, care îl opreşte şi-l alungă spre miazăzi (Pamfile, 1997, p. 238).

„Ajută văduvele şi orfanii şi dăruieşte bani tuturor oropsiţilor”
- Sf. Nicolae e milostiv faţă de săraci, ajută văduvele şi orfanii şi dăruieşte bani tuturor oropsiţilor. Dătător de bogăţie, de noroc tuturor, dă mai ales noroc fetelor sărace, pe care le mărită. Fetelor orfane şi sărace le aruncă pe fereastră trei pungi de galbeni (Muşlea-Bârlea, p. 409).
- Era un creştin odată care avea trei fete mari (...). Şi omul acela era fără seamăn de sărac (...). Văzându-se sărmanul într-atât de strâmtorat, se gândi în toate chipurile şi nimic nu-i trecu altceva în minte decât că trebuie să-şi trimită fetele după câştig. Dar Sf. Neculai aflase de aceasta, aşa că în ajunul zilei dintâi, când fata cea mare trebuia să-şi pângărească cinstea, aruncă în casa omului sărac o pungă plină cu o sută cincizeci de galbeni... (Pamfile, 1997, p. 245).

Sfântul Nicolae este considerat apărător de rele şi durere
- Sf. Nicolae se serbează pentru ajutor la boli şi mai ales la lovituri (Pamfile, 1997, p. 248). Ţinem şi pe Sf. Nicolae pentru vite (Densusianu, p. 213).  - De ce să te rogi la sfântului Nicolae când treci o apă mare
- Sf. Neculai a oprit apele când a fost potopul, altfel îneca corabia (Niculiţă-Voronca, II, p. 213).
- Se spune că Sf. Nicolae a fost corăbier, îndeletnicindu-se cu negoţul pe apă şi cu prinsul peştelui. Într-un rând, stârnindu-se o furtună mare, corabia lui s-a prăvălit în apă şi o mulţime de oameni s-au înecat, scăpând dintre toţi numai dânsul. Atunci Sf. Nicolae a început să se roage fierbinte lui Dumnezeu, şi Dumnezeu s-a milostivit şi toţi cei înecaţi au înviat. De aceea, când ai să treci vreo apă mare, fă-ţi cruce la margine şi roagă-te sfântului Nicolae, că el este mai mare peste ape (Pamfile, 1997, p. 245).

„Talharii se roagă la Sf. Neculai să le ajute la furat”
- Sfântul Nicolae, înainte de sfânt, era beţiv mare, dar avea multă putere. La Sf. Nicolae se roagă oastea când merge la bătălie, că Sf. Nicolae şade călare pe tun (Pamfile, 1997, p. 247). Talharii se roagă la Sf. Neculai să le ajute la furat; el e al talharilor (Niculiţă-Voronca, I, p. 387).
- Se crede că şi hoţii se roagă acestui sfânt, ca să le ajute la isprăvile lor; de aici a ieşit poate şi numele de Sf. Niculae din cui sau Sf. Niculae de pe coardă, ce se dă biciului sau vărguţei cu care părinţii îi ameninţă pe copiii prea obraznici (Pamfile, 1997, p. 247).
- De Sânmicoară intră dracii în moară şi dă cu morarii în apă ori dă drumul morilor. Pentru îmblânzire se face sfeştanie şi praznic morii (Speranţia, I, f. 436 v).

Oracular
- Se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, cu care ocazie se apreciază şi rodul livezilor (Ghinoiu, 1999, p. 222).

Despre vreme
- În lumea satului există o serie de asocieri între vreme şi Sfântul Nicolae. Iarna, după spusele multora, începe la Sf. Neculai. Sf. Neculai e un moş bătrân cu barbă albă. Atunci trebuie să-şi scuture negreşit Sf. Neculai barba lui cea albă, adică trebuie să ningă neapărat. Iar când se întâmplă câteodată să fie locul negru, atunci se zice: „Hei, a-ntinerit Sf. Neculai!“ La Sân-Ion se duce neaua (se înfrânge iarna), dacă a adus-o Sân-Nicoară cu cal alb, sau, cu alte cuvinte, dacă a venit Sân-Nicoară pe cal alb, Sân-Ion va merge pe cal negru, adică va duce iarna (Pamfile, 1997, p. 438).
- Când vine Sâ-Nicoară cu calul alb, adecă aduce neaua cu sine, atunci aduce cu sine şi iarna grea, care se înfrânge la Sânt-Ion (Mangiuca, 1882, p. 33).
- Dacă Sân-Nicoară a venit cu cal alb, adică la Sf. Nicolae e zăpadă, atunci iarna va fi scurtă, iar dacă a venit cu cal negru, atunci iarna va fi lungă (Gherman-4, p. 125).