Victoria culiselor!

Cu doar câteva zile înaintea Congresului, Dragnea clarifică problemele legate de viitoarea structură de putere. Eliberând conducerea politică de dictatura baronilor, este liber să o deseneze aşa cum crede, sau cum a primit indicaţii. Pentru că şi el primeşte, la fel ca Iohannis, Kovesi sau Livia Stanciu. Doar că pe altă filieră. Primul lucru pe care l-a făcut după alegeri a fost să combată propunea lui Ponta – una logică, dealtfel - desfiinţarea funcţiei de preşedinte executiv. Dacă atunci când el îndeplinea şi funcţia de premier şi pe cea de şef de partid, era normal să existe un preşedinte executiv care să se ocupe de treburile partidului, acum nu mai e nevoie, pentru că Dragnea oricum nu are alte treburi. 

Funcţia era însă necesară pentru a-i da o satisfacţie lui Zgonea care îşi dorea cu ardoare să fie „numărul doi”. Şi va fi. Unde însă „soluţia Ponta” va funcţiona este capitolul şefilor de organizaţii, care nu vor putea deţine şi alte funcţii. Este procedura prin care baronii locali sunt puşi la locul lor şi nu vor mai putea forma „cupole” de genul celei care l-a cotrolat pe Ponta şi din care a făcut parte şi Dragnea! Vor fi „doar” 14 vicepreşedinţi, dintre apropiaţii noului preşedinte, între care nu se vor mai regăsi apropiaţii lui Ponta. Bănicioiu e unul dintre aceştia. Rus e altul. Dar ieşirea lui Rus nu înseamnă că influenţa „grupului de la Cluj” se va diminua. Ba din contră. Pe partea lui Dâncu, în legătură cu care sunt planuri mari. Se vorbeşte deja că el va fi cel care-l va înlocui pe Ponta înainte de termen. Ce va face Iohannis? Ce trebuie. Acordul său pare să fi fost deja obţinut. Cum? Pe filiera „secretă”. Mai precis, tot de pe la Cluj, de unde pornea şi Maior. Dealtfel, gurile rele spun că nici preşedintele n-ar fi străin de planul elaborat de serviciile recente. Numirea lui Hellvig la SRI e o dovadă. Deşi nu Hellvig contează în ecuaţie. Sunt „creiere” în eşaloanele doi şi trei care lucrează serios la structura de putere post-băsistă. Nu întâmplător Maior a ajuns la Washington, de unde poate prelua direct indicaţiile.

Mulţi sunt nedumeriţi de aplombul lui Dragnea: cu sabia lui Damocles a recursului asupra capului, el zburdă şi face planuri pe termen lung. Cum asta? Foarte simplu: cine nu şi-ar face astfel de planuri, dacă nu ar fi primit asigurări pe aceeaşi filieră că recursul va avea un final fericit? Pentru ce este doamna Livia Stanciu unde este? Cum a reuşit dânsa să răspundă imperativului ca ţara să aibă un preşedinte agreat, chiar dacă acuzat de incompatibilitate? A fost cât se poate de simplu. De ce ar fi mai complicat în cazul lui Dragnea?

S-a vorbit mult în ultima vreme despre „binomul” care aranjează lucrurile într-un mod cât se poate de coerent. De ce ar fi doar „binom”? Şi nu „trinom”? Sau cel format din patru entităţi, care nu ştiu cum îi zice? Mai este vreo îndoială că politica nu se mai face pe scenă, ci în culise? Unde sunt adevăraţii regizori...