Veştea: Braşovul nu trebuie să caute vinovaţi la Bucureşti, pentru Spitalul Regional

Construirea noului Spital Clinic Regional de Urgenţă de la Braşov depinde, în primul rând de modul în care autorităţile locale reuşesc să gestioneze acest proiect, susţine preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. Mai exact, vineri, 24 februarie, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a declarat că în cazul acestui proiect, „nu trebuie să căutăm vinovaţi în altă parte, la Bucureşti, ci să ne raportăm la noi. Proiectul este derulat acum de municipiul Braşov, iar Consiliul Judeţean Braşov este dispus să se implice în orice formă de parteneriat”.  
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, pentru obţinerea finanţărilor nerambursabile pentru construirea de noi spitale, competiţia este foarte mare. „Toate judeţele ţării vor să aibă spitale noi, să fie traversate de autostrăzi şi, mai nou, să deţină aeroporturi. În privinţa spitalului regional, ar trebui parcurse toate demersurile pentru ca proiectul să fie unul matur. În primă fază, este nevoie de obţinerea avizelor şi autorizaţiilor, etapă care va dura destul de mult. Ulterior, poate fi organizată o licitaţie cu clauză suspensivă (ordinal de începere a serviciilor şi lucrărilor se emite în momentul în care sunt disponibili banii, n.r.), exact cum au procedat cei de la Sibiu. Este important ca noi să credem în acest proiect, pentru a-l putea face”, a spus Veştea, care a amintit că realizarea noului spital poate fi începută prin eforturi proprii, în parteneriat local.  

Situaţia juridică a pavilioanelor Astra şi Tractorul, în continuare incertă
Totodată, reprezentantul administraţiei judeţene a amintit că nu a putut solicita fonduri nerambursabile pentru reabilitarea Pavilionului Astra al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, din cauza situaţiei juridice a imobilului. În acest moment, Pavilionul Astra este în proprietatea municipiului Braşov, astfel că administraţia judeţeană nu are baza legală pentru a solicita bani europeni. „Puteam să îmbunătăţim condiţiile de la pavilioanele Astra şi Tractorul (ambele aflate în proprietatea municipiului Braşov, n.r.). Printr-o simplă hotărâre de Consiliu Local ne puteau transfera aceste imobile. Sau, în caz contrar, dacă doresc să aibă patrimoniu, puteau depune cereri pentru modernizarea clădirilor”, a mai declarat Adrian Veştea.
În ceea ce priveşte sursele de finanţare, şeful Consiliului Judeţean Braşov a menţionat că sumele pot fi obţinute prin împrumuturi şi alte surse. „Nu cred că va fi nimeni dispus să dea Braşovului, peste noapte, 500 de milioane de euro. Noi trebuie să ne asumăm acest proiect, să începem construirea, să aducem unitatea «la roşu» să vedem dacă se poate recupera din bani europeni, să vedem dacă primim sprijinim de la alte instituţii. În felul acesta dai o speranţă că poţi să realizezi un astfel de obiectiv”, a argumentat Veştea.

Cristian Buşoi: proiectul spitalului regional, foarte greu de „acomodat” prin PNRR
Declaraţiile au fost făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov vineri după o conferinţă de presă în cadrul căreia europarlamentarul Cristian Buşoi (PNL) a prezentat axele de finanţare pe care autorităţile locale pot accesa finanţări europene.
Astfel, potrivit informaţiilor europarlamentarului, în următorii ani, România poate accesa 8 miliarde de euro în următorii ani. De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a spus că administraţia judeţeană braşoveană a valorificat toate oportunităţile oferite prin axele de finanţare ce vizează domeniul sanitar, dar, a continuat el, mai este nevoie de investiţii. „Mai este mult până departe”, a încheiat Veştea.
Pe de altă parte, referitor la proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov, Cristian Buşoi a spus că subiectul a fost discutat la nivelul coaliţiei aflate la guvernare, dar a explicat şi de proiectul de la Braşov nu a obţinut finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. „Prin PNRR, România şi-a asumat construirea a 25 de spitale, iar suma pe care o avea la dispoziţie era de aproximativ 1,9 miliarde de euro, astfel că unităţi mari, regionale, precum cea de la Braşov era greu de «acomodat». Pe bună dreptate, s-a pus o limită de finanţare pentru fiecare proiect. În plus, pentru marile proiecte era nevoie şi de o o cofinanţare de 40%. Ar fi fost un efort financiar ce putea trece de 100 de milioane de euro”, a declarat Buşoi.
Totuşi, Cristian Buşoi a dat de înţeles că în viitor va fi lansat Programul Operaţional Sănătate (POS, n.r.), care are şi o axă destinată spitalelor judeţene sau universitare: „Bugetul este asemănători celui din PNRR, pentru că vorbim aproximativ 2 miliarde de euro, sumă în care este luat în calcul şi parteneriatul cu Banca Europeană de Investiţii. Din câte ştiu, nu va fi o limită maximă pentru un proiect, dar sunt alte criterii ce trebuie evaluate, astfel încât unitatea de la Braşov să fie eligibilă”.
În viziunea europarlamentarului, dacă Braşovul nu va reuşi să obţină o finanţare prin POS pentru acest spital, se poate reveni la idea parteneriatului public-privat. Dacă nici acest parteneriat nu reuşeşte, în opinia lui Buşoi mai există o şansă: banii europeni disponibili în exerciţiul financiar care începe în anul 2027.