Verificările plagiatelor, în varianta Deca

CNATDCU va acţiona în continuare ca for de intervenţie în domeniul suspiciunilor de plagiat, dar cu două diferenţe semnificative faţă de situaţia actuală, potrivit proiectului de lege pentru învăţământul superior. Nu mai este principalul organism de verificare, rol ce revine universităţilor, CNATDCU devenind o a doua instanţă, cu atribuţii mai degrabă administrative. În al doilea rând, el nu mai este consiliu autonom prin lege, ci devine comisie subordonată unei direcţii din Ministerul Educaţiei – sau, mai precis, cu activitate „coordonată” de către aceasta.
Într-un material explicativ ce însoţeşte proiectele de lege, Ministerul Educaţiei prezintă cum se va desfăşura, în baza noii legi, procedura de verificare în urma sesizărilor de plagiat.
Potrivit noii legi, primul rol în verificarea sesizărilor revine universităţii care a emis titlul de doctor, la nivelul Comisiei de Etică, aceasta având rolul să cerceteze existenţa abaterilor de la normele de etică. Aceeaşi Comisie trebuie să se pronunţe în termen de 45 de zile de la primirea sesizării, prin decizie motivată. Abia apoi intervine CNATDCU. În cazul în care decizia Comisiei de Etică a universităţii este contestată, respectiva contestaţie este analizată de CNATDCU. Ţinând însă cont de decizia Curţii Constituţionale care, de anul trecut, a blocat verificările doctoratelor plagiate la CNATDCU, în cele mai multe situaţii, acest for va putea verifica respectarea procedurii administrative, înainte de a se pronunţa, la rândul său, printr-o decizie motivată în termen de 45 de zile. Respectarea procedurii administrative va fi urmărită inclusiv – spune Ministerul în prezentarea sa, prin verificarea veridicităţii „declaraţiei privind originalitatea lucrării”, care ar presupune să se verifice dacă lucrarea este originală, precum şi prin „verificarea analizei privind gradul de similitudine”.