Curs BNR

1 EUR = 4.9754 RON

1 USD = 4.6739 RON

1 GBP = 5.8294 RON

1 XAU = 359.4100 RON

1 AED = 1.2727 RON

1 AUD = 3.0029 RON

1 BGN = 2.5439 RON

1 BRL = 0.8841 RON

1 CAD = 3.3857 RON

1 CHF = 5.1301 RON

1 CNY = 0.6459 RON

1 CZK = 0.1973 RON

1 DKK = 0.6669 RON

1 EGP = 0.0958 RON

1 HUF = 1.2669 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0239 RON

1 KRW = 0.3381 RON

1 MDL = 0.2628 RON

1 MXN = 0.2760 RON

1 NOK = 0.4260 RON

1 NZD = 2.7610 RON

1 PLN = 1.1462 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0495 RON

1 SEK = 0.4274 RON

1 TRY = 0.1437 RON

1 UAH = 0.1182 RON

1 XDR = 6.1501 RON

1 ZAR = 0.2467 RON

Editia 8165 - 18 apr 21:14

Verdictul Martax. La 10 ani de la cea mai mare razie din Braşov, s-a dat sentinţa

Autor: George ALDEA

Publicat la 14 februarie 2024

Procesul patronilor firmei de taximetrie şi al celor 136 de şoferi face „istorie” în Justiţie: al doilea caz maţional în care nu s-a aplicat prescripţia

Verdictul Martax. La 10 ani de la cea mai mare razie din Braşov, s-a dat sentinţa

Foto Arhivă: Razia din 25 noiembrie 2014

Încă un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a ţinut cont de deciziile Curţii de Justiţie a UE (CJUE) privind prescripţia, nu a încetat procesul penal şi a aplicat condamnări la închisoare pentru evaziune fiscală pentru administratorii companiei de taximetrie Martax din Braşov, pentru cele două firme care operează compania de taximetrie şi pentru unii dintre taximetriştii complici. Completul a fost alcătuit din judecătoarele Simona Elena Cîrnaru, Ioana Bogdan şi Oana Burnel.

Caz de „anale”
Decizia Înaltei Curţi este importantă în conturarea unei jurisprudenţe în chestiunea aplicării deziciilor UE, dat fiind că în acest moment nu există o practică unitară.
Procurorul şef DNA, Marius Voineag, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că procurorii anticorupţie au avut câştig de cauză în doar două acţiuni în care au invocat decizia CJUE privind prescripţia şi că procurorii anticorupţie o vor invoca doar în recursuri şi apeluri. „În momentul de faţă avem 100% respingere pe recursuri în casaţie, completuri de toate felurile. Am zis să invocăm CJUE în fonduri şi apeluri. Şi pentru noi e o chestiune care ne ne consumă destul de mult pe parte de urmărire penală şi trebuie să ne gândim cât o să mergem mai departe”, a declarat Voineag. El a mai spus că DNA aşteaptă stabilizarea practicii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece procurorii anticorupţie nu vor să-şi mai asume trimiteri care sunt prescrise deoarece este „munca în zadar”.

Condamnările de la Înalta Curte
Administratorii Marian Dorha şi Maria-Ionela Bârsan au primit câte 6 ani de detenţie pentru evaziune fiscală de peste 2 milioane de lei, iar firmele SC Compania Martax SRL şi SC Martax SRL au primit amenzi penale de 112.000 lei, respectiv 160.000 de lei pentru evaziune fiscală. Unii dintre şoferii complici au primit pedepse între 10 luni şi un an şi 4 luni de închisoare.
Alţi inculpaţi au fost achitaţi, unii au primit decizii de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei (instanţa a considerat că faptele acestora s-au prescris chiar şi  cu aplicarea deciziilor CJUE) sau a intervenirii decesului, alţii au scăpat pentru că au achitat prejudiciul (Potrivit unei modificari la Codul de Procedură Penală iniţiate pe vremea regimului Dragnea, inculpaţii acuzaţi de evaziune fiscală cu prejudicii de până în 100.000 de euro scapă de puşcărie dacă achită prejudiciul plus 20%).

Prinşi în 2014, dosar pe rol din 2016
Reamintim că, în august 2016, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov au trimis în judecată patronii firmei Martax şi 136 de taximetrişti, angajaţi sau colaboratori ai firmelor Compania Martax SRL şi SC Martax SRL, pentru evaziune fiscală.
Din cei 136 de şoferi, 46 erau taximetrişti colaboratori ai celor două societăţi, trimişi în judecată după ce au fost prinşi în flagrant în data de 25.11.2014 (când a fost organizată cea mai mare razie din Braşov de după 1989, cu 200 de poliţişti şi 75 de jandarmi). Majoritatea maşinilor verificate atunci aveau aparatul de taxat modificat. Printr-o simplă apăsare de buton, şoferul putea anula înregistrarea cursei, însă aceasta doar atunci când clientul nu-i cerea bon fiscal.
Alţi 88 de şoferi, angajaţi la cele două societăţi, au fost inculpaţI pentru evaziune fiscală pentru că predau un decont zilnic fix de 140 de lei, ca urmare a alterării memoriei aparatelor de taxat, prin grija patronatului, lucru de care aveau însă cunoştinţă.
Potrivit anchetatorilor, în cazul Companiei Martax SRL prejudiciul este de 3.046.523 de lei, iar în cazul Martax SRL de 3.573.414 lei.
Administratorii celor două firme – Marian Dorha, Maria Ionela Bârsan (avocat în cadrul Baroului Braşov), Maria Dorha şi Ioan Marian Bârsan – scriu procurorii în amplul material probator, au evidenţiat doar în parte veniturile reale obţinute din deconturile zilnice depuse de şoferii angajaţi taximetrişti, în perioada ianuarie 2009 – 30 septembrie 2014. De asemenea, administratorii celor două firme au contabilizat cheltuieli nereale cu salariile şoferilor, respectiv restul net de plată, care nu a fost plătit niciodată şoferilor, deşi aceştia semnau ştatele de plată, deoarece aceştia îşi obţineau venituri proprii prin utilizarea frauduloasă a aparatelor de taxat.
„Inculpaţii au coordonat un sistem fraudulos de utilizare a aparatelor de taxat, impunând ca mod de lucru fiecărui şofer taximetrist angajat să depună un decont justificat de  un raport zilnic (raport Z) care să aibă o valoare limitată, depăşirea limitelor atrăgând penalizări din partea patronatului, înscris justificativ pentru obţinerea căruia şoferul era instruit, fiind totodată atenţionat asupra faptului că nu va primi salariul, dar va semna ştatul de plată şi va trebui să îşi obţină veniturile necesare traiului din activitatea de după obţinerea sumei de decont”, precizau procurorii în rechizitoriul de trimitere în judecată.

CUM MOTIVEAZĂ ÎNALTA CURTE APLICAREA DECIZIILOR CJUE PRIVIND PRESCRIPŢIA
„Aplicarea standardului naţional de protecţie referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, astfel cum rezultă din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie, trebuie diferenţiată de cea a standardului naţional de protecţie examinat în Hotărârea din 5 decembrie 2017, M.A.S şi M.B., referitor la previzibilitatea legii penale (Hotărârea Lin, pct. 120).
În acest sens, Curtea de Justiţie a efectuat o distincţie clară între standardul naţional menit să protejeze previzibilitatea legii penale, astfel cum a fost configurat în Hotărârea MAS şi MB şi în Hotărârea Lin (şi care, în cazul speţei, se limitează la neutralizarea efectului întreruptiv de prescripţie al actelor efectuate în perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022), pe de o parte, şi standardul naţional de protecţie referitor la aplicarea retroactivă a legii mai favorabile (care ar permite neutralizarea efectului de întrerupere al unor acte de procedură efectuate chiar şi înainte de 25 iunie 2018), pe de altă parte.
Numai în raport cu acest ultim standard naţional de protecţie, ţinând seama de necesara sa punere în balanţă cu dispoziţiile articolului 325 alineatul (1) TFUE şi ale articolului 2 alineatul (2) din Convenţia PIF, aplicarea de către o instanţă naţională a respectivului standard naţional, pentru a repune în discuţie întreruperea termenului de prescripţie prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, trebuie considerată ca fiind de natură să compromită supremaţia, unitatea şi efectivitatea dreptului Uniunii (pct. 123).
În consecinţă, rezultă că, în exercitarea competenţei sale exclusive de interpretare a dreptului Uniunii, Curtea de Justiţie a constatat incompatibilitatea dintre cerinţele ce decurg din articolul 325 alineatul (1) TFUE şi articolul 2 alineatul (1) din Convenţia PIF, pe de o parte, şi standardul naţional al principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, pe de altă parte, numai sub aspectul particular al neutralizării, în virtutea acestui ultim standard naţional, a efectelor întreruptive de prescripţie ale actelor de procedură efectuate anterior datei de 25 iunie 2018, în cauze penale având ca obiect fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.
Ca atare, dând efect direct dispoziţiilor de drept al Uniunii, în interpretarea dată acestora de Curtea de Justiţie, Marea Cameră, prin Hotărârea pronunţată la data de 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, Înalta Curte va lăsa neaplicat standardul naţional de protecţie referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, astfel cum rezultă din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, constatând că, în litigiul de faţă, ce constituie o punere în aplicare a dreptului Uniunii, valorificarea acestui standard pentru a repune în discuţie întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018 ar fi de natură să compromită supremaţia, unitatea şi efectivitatea dreptului Uniunii”, au arătat judecătoarele ÎCCJ în motivare.

+5 -1

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

  • Bolnavă de cancer, îşi doreşte doar scuze

    Bolnavă de cancer, îşi doreşte doar scuze

    Inginera din Braşov care de 10 ani se luptă în procese cu Elon Musk. A contribuit într-atât de mult la crearea maşinii Tesla, încât numele său este gravat pe bateria auto

    2024-04-18 citeste mai mult
  • Ironii cu Ciolacu

    Mircea Geoană a declarat, luni, la Digi 24, că a avut discuţii cu Marcel Ciolacu şi cu Mihai Tudose, care i-ar fi propus să candideze la funcţia de preşedinte al României ca independent[...]

    2024-02-14 citeste mai mult
  • De la o minte odihnită

    Elena Udrea cere din închisoare ca deţinuţii să fie folosiţi la muncă pe autostrăzi. „ În loc să umplem ţara cu africani şi asiatici, nu mai bine am da de lucru zecilor de[...]

    2024-02-14 citeste mai mult
  • „Domino Ucraina”

    Institutul pentru Studiul Războiului (ISW, un think-tank american) arată într-o analiză dedicată situaţiei de pe front că lipsa ajutorului american pentru Ucraina riscă să permită Rusiei[...]

    2024-04-18 citeste mai mult
  • Etnia român

    În perioada 8 aprilie -7 iulie, în Republica Moldova se desfăşoară recensământul populaţiei şi locuinţelor. Datele colectate vor sta la baza tuturor politicilor implementate[...]

    2024-04-18 citeste mai mult