Verdictul care poate dizolva un oraş

Cu 80 de ani în urmă, la poalele Munţilor Făgăraş, la marginea judeţului înspre Sibiu, exista doar comuna Ucea, iar oraşul Victoria a fost construit în vremea comunismului pe pământurile acestei comunităţi. Acum, primăria comunei îşi vrea partea şi cere să administreze 140 de hectare din zona industrială a Victoriei, astfel încât să încaseze taxele şi impozitele plătite de cei mai importanţi investitori din oraş. Cazul este pe rolul instanţelor braşovene, iar verdictul poate dizolva Victoria, însă procesul durează de aproape 15 ani. „Ar însemna ca oraşul să fie închis. Dar nu e nicio problemă din punctul nostru, pentru că am putea supravieţui ca şi comuna – Oraş Victoria. Păi… da! Dacă ne-ar lua asta, atunci ar scădea şi numărul de locuitori. Atunci oraşul ar trebui să se transforme în comună”, a declarat pentru Digi 24 primarul oraşului, Cristian Gheorghe. De cealaltă parte, administraţia comunei Ucea de Jos nu comentează situaţia.
Mai mult însă, 103 localnici din satul Corbi al comunei Ucea revendică o parte din fosta colonie Ucea, adică din oraşul în sine. Aceştia susţin că, în 1951, statul le-a luat forţat peste 230 de hectare, iar moştenitorii le vor înapoi.
Dacă-şi va pierde pământurile, Victoria nu va mai avea terenuri comasate pentru potenţiali investitori, iar dezvoltarea economică a acestuia ar fi blocată.

Istoricul orăşelului industrial
Aşezarea, numită mai întâi Ucea Fabricii, s-a dezvoltat în jurul unei fabrici înfiinţate în perioada interbelică de un grup de întreprinzători cehi. După instaurarea comunismului şi extinderea uzinei chimice Ucea uzinei chimice, localitatea a primit numele de Ucea Roşie şi Ucea-Colonie. Din 1954, după moartea lui Stalin, poartă numele actual.
La recensământul din 1992 au fost număraţi 10.142 de locuitori, în anul 2002 au fost recenzaţi 9.046 de locuitori, iar în 2011 7.386 de locuitori.

Un proces de lungă durată
Lupta localnicilor din Ucea pentru pământul de sub oraşul Victoria a început în 2000, la 50 de ani de la aplicarea decretului de expropriere. Atunci, foştii proprietari sau moştenitorii acestora au întocmit cereri individuale pentru reconstituirea dreptului lor de proprietate, dar fără succes. Oamenii nu s-au lăsat învinşi şi, în 2005, s-au constituit într-un comitet ad-hoc. Au făcut iar cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, depunând tabele nominale cu semnăturile fiecărui solicitant, certificatele de stare civilă şi extrasele de carte funciară prin care dovedeau că semnatarii sunt moştenitorii de drept ai terenurilor solicitate. Numai că norocul n-a fost de partea lor, comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 respingându-le cererile pe motiv că lipsesc acte doveditoare. Corbenii nu s-au lăsat uşor intimidaţi şi au mers mai departe, problema ajungând pe masa Judecătoriei Făgăraş. Prin sentinţa civilă nr. 325/2007, instanţa a hotărât să respingă acţiunea civilă a comitetului ad-hoc pe motiv că terenurile solicitate sunt ocupate în proporţie de 70% de utilităţi, fiind în intravilanul oraşului şi constituind domeniu public. Etapa următoare a fost Tribunalul Braşov. „Comitetul ad-hoc a formulat recurs împotriva sentinţei judecătoreşti, demonstrând că terenurile solicitate de noi nu fac parte din domeniul public, că sunt libere şi că pot fi restituite. Însă influenţele Prefecturii Braşov au fost atât de puternice, încât dovezile noastre nici măcar nu au fost analizate”, ne-a mai declarat Cristian Maxim. Urmarea? Tribunalul Braşov a respins recursul, de data aceasta motivul fiind că sesizările s-au făcut prin comitetul ad-hoc, fără a exista o contestaţie personală a solicitanţilor. „Este strigător la cer ce se întâmplă. Chiar contrazicerile instituţiilor statului cu privire la motivele de nelegalitate denotă voinţa acestora de a ne respinge cererile cu orice preţ. Cum am fi putut să cerem atâta teren dacă nu am fi putut dovedi că acele suprafeţe sunt ale noastre? Noi, păgubiţii, nu înţelegem de ce primăria ignoră cu desăvârşire prevederile Legii 247/2005 şi de ce acoperă neregulile şi abuzurile prin care a fost intabulată în Cartea Funciară a oraşului Victoria o suprafaţă de teren expropriată de regimul comunist, fără drept de despăgubire, de la foştii proprietari din comuna Corbi”, susţine purtătorul de cuvânt al foştilor proprietari.