„Venind această cometă…”. Cum se vede rezultatul primului tur de prezidenţiale în Parlamentul European

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale, în care românii au trimis în turul doi pe Călin Georgescu, un independent, şi Elena Lasconi, de la USR, a produs un şoc pentru mare parte din societate, dar mai ales clasa politică. Este pentru prima dată când PSD, de exemplu, nu are un candidat în turul doi la prezidenţiale. Deja cele două partide mari şi cu tradiţie pe scena politică românească (respectiv PSD şi PNL) „şi-au decapitat” conducerile. Însă, dacă la PNL, decizia a intrat în vigoare imediat, conducerea fiind preluată de echipa Ilie Bolojan, la PSD, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunţat că Marcel Ciolacu - marele pierzător „la mustaţă” – rămâne în fruntea partidului până după alegerile parlamentare, care sunt stabilite pe 1 decembrie.
Rezultatul alegerilor a surprins şi Europa, presa europeană relatând despre România şi despre valul extremist care se face tot mai simţit în societatea românească, o dată cu ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu, complet necunoscut înainte de numărătoarea voturilor, dar care, printr-o campanie agresivă pe TikTok şi un discurs construit pe argumente populiste, a obţinut încrederea a 22% dintre votanţi, din ţară şi din diaspora.

Ștefănuță: „Există un val mondial de conservatorism şi populism, iar alte ţări europene deja se confruntă cu extremismul”
Şocul rezultatului este simţit însă şi în Parlamentul European. Independentul Nicu Ştefănuţă a spus că „rezultatul a fost un şoc” şi a amintit de „eşecul clasei politice” în a vedea „venind această cometă. Tot această clasă politică nu a văzut şi nu a interpretat fricile oamenilor. (...) A fost o campanie electorală distructivă şi nimeni n-a mai rămas în picioare”. „Era de aşteptat un vot anti-sistem, oamenii s-au săturat de acest mod de a face politică”. Ştefănuţă a spus că în campanie nu au fost abordate adevărate teme ce îi interesează pe români, precum sărăcia, inflaţia ridicată, costurile crescute ale energiei etc. – „tema economică”. Totodată, el a mai susţinut că va susţine „calea europeană a României”, afirmând că o va susţine pe Elena Lasconi, iar mai departe a spus că va face campanii de informare inclusiv pe social media („acesta este câmpul de bătaie”, a spus el) despre ce înseamnă a alege un parcurs european şi ce va însemna pentru România să respingă acest parcurs european, dacă, de exemplu, am ieşi din Uniunea Europeană, ba chiar dacă am ieşi din NATO.
Tot independentul Ştefănuţă a afirmat că există un val mondial de conservatorism şi populism, iar alte ţări europene deja se confruntă cu extremismul. Ba chiar în Parlamentul European există reprezentare extremistă (Şi România a trimis în Parlamentul European doi reprezentanţi ai AUR – n.r.).

Aderarea completă la Schengen, posibil în pericol într-un scenariu extremist
Nicu Ştefănuţă a susţinut şi că alegerile parlamentare sunt importante, de aceea va fi face campanie de informare. „Un parlament extremist ar duce România şi cu 10 ani în urmă în privinţa aderării complete la Schengen”, a spus Ştefănuţă. Discuţia despre aderarea completă la Schengen  ar urma să aibă loc în JAI,  aproape de jumătatea lunii decembrie.

Negrescu: „Eu am atras atenţia asupra acestui discurs”
Pe de altă parte, europarlamentarul Victor Negrescu (PSD), vicepreşedinte al Parlamentului European, a susţinut că „mulţi europarlamentari s-au declarat surprinşi de rezultate, de faptul că acel curent antieuropean, anti-NATO, a câştigat teren şi de impactul reţelelor sociale în alegeri. Pentru mine, surpriza a fost mai mică. Eu am atras atenţia asupra acestui discurs şi pericolului pe care îl reprezintă asupra unei părţi a populaţiei, cu care trebuie să discutăm mai mult şi mai direct”, el amintind şi că acest scenariu s-a mai produs şi în alte state europene. Totodată, el a amintit că este nevoie „să comunicăm mult mai mult cu oamenii”. „Respectăm decizia oamenilor, noi ne vom face treaba în continuare, dar poate cu alte metode de comunicare”. Întrebat cu cine va vota, Negrescu a spus că el susţine „parcursul european şi euro-atlantic al României”.

Mînzatu: „Vox populi, vox dei”
Europarlamentarul Roxana Mînzatu (PSD Braşov) a sintetizat: „Tot ce pot să vă spun este «Vox populi, vox dei» (din latină, „Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu” – n.r.). Asta se întâmplă când avem democraţie, poporul are întotdeauna dreptate. Trăim în vremuri în care imprevizibilul e mai prezent decât oricând. Noile tehnologii, reţelele sociale amplifică mai mult anumite mesaje politice, le diminuează pe altele. Nu pot comenta rezultatele, pot să constat că a fost un rezultat pe care nimeni nu l-a anticipat”.
Alegerile pentru turul 2 al prezidenţialelor sunt stabilite pentru 8 decembrie, dar până atunci, românii vor mai vota, în 1 decembrie, viitorii parlamentari ai ţării.