Veche de patru ani, campania „Plantăm în România” a ajuns (şi) în „Oraşul Pârâului cu Sălcii”

* s-au plantat circa 3.500 de salcâmi
* organizatorii, „Asociaţia Creştem România Împreună”, au plantat, până acum, peste 400.000 de puieţi
* număr foarte mare de voluntari
* potrivit organizatorilor, a fost „cea mai dificilă acţiune de până acum”
* interes şi pentru alte acţiuni ecologice, cum ar fi refacerea pădurii de arini existentă la Ghimbav până în anii 1960

Într-una din zilele trecute, mai precis într-o sâmbătă dimineaţă, pe o vreme frumoasă şi chiar caldă pentru această perioadă a anului, zeci de autovehicule s-au strâns pe platoul din Balastiera Ghimbavului. Aria destinată împăduririi a fost un teren complet degradat aflat în spatele zonei de siguranţă a viitorului aeroport. A fost locul de întâlnire al iubitorilor de natură care doresc conservarea acesteia pentru generaţiile viitoare.
Au contat, desigur, sprijinul oferit de către Primăria şi Consiliul Local, numărul mare de voluntari adus de Cercetaşii României, dar şi suportul oferit de sponsorii acţiunii: IPB – Parcul Industrial Brşov, prin administratorul ICCO şi cele patru societăţi de pe platformă (Benchmark, Harsha, Preh şi Vestas Aircoil).
Menţionăm că acţiunea a fost prima de acest fel organizată în Ghimbav, pe viitor dorindu-se şi altele asemănătoare.

Mii de puieţi de salcâm pe un teren degradat şi foarte dur
La faţa locului s-au strâns peste 200 de voluntari, care în urma unui instructaj minuţios au fost împărţiţi în grupuri, dat fiind şi faptul că oamenii au venit în momente şi locuri diferite.
„Zona destinată plantării a fost mai populată ca niciodată”, zicea Ionel Fliundra, viceprimarul Ghimbavului (foto), prezent şi el la acţiune alături de câţiva consilieri locali şi de o echipă formată din angajaţi şi colaboratori ai Primăriei.
De altfel, aceştia nu au fost singurele oficialităţi prezente, la acţiune putând fi văzute şi persone publice binecunoscute, în special din Braşov, venite să dea o mână de ajutor în promovarea şi aplicarea iniţiativei.
A fost perioada optimă a anului pentru plantări, iar cunoscându-se starea de degradare şi duritatea  terenului s-a ales plantarea de salcâmi pentru că acest specimen arboricol este puţin pretenţios, se prinde repede şi pe orice fel de sol.

Bilanţul? Aproximativ 3.500 de puieţi plantaţi şi peste 200 de voluntari!
Să menţionăm şi faptul că până prin anul 1960 Ghimbavul a avut o frumoasă pădure de arini, care a fost tăiată însă în scopul „creşterii producţiei la hectar”.
Iar un lucru mai puţin cunoscut, numele oraşului provine de la un specimen arboricol reprezentând varianta românească de pronunţie a toponimului german Weidenbach - pârâul cu sălcii.

Patrimoniul oraşului s-a îmbogăţit prin preluarea a 345,8 hectare de pădure
Primăria a revendicat şi a câştigat recent procesul privind punerea în posesie şi preluarea în patrimoniu a unei importante suprafeţe de pădure aflată pe raza comunei Şinca Nouă.
Analizând propunerea formulată de Comisia locală Ghimbav, prin care se solicita punerea în aplicare a Deciziei civile nr. 364/15.03.2018 pronunţată de Tribunalul Braşov, Comisia judeţeană Braşov de aplicare a legilor fondului funciar e emis în data de 13 septembrie 2018 Hotărârea nr. 177 privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru fondul forestier solicitat.
Astfel, un teren cu vegetaţie forestieră situat pe raza administrativ-teritorială a UAT Şinca Nouă, 345,8 hectare, a fost trecut din administrarea RNP-Romsilva, Direcţia Silvică Braşov-Ocolul Silvic Făgăraş în patrimoniul localităţii Ghimbav.