Vârstnici în plasament, după modelul copiilor orfani luaţi în îngrijire la domiciliu

Vârstnicii singuri să fie luaţi în plasament, la fel ca şi copiii orfani în familiile asistenţilor maternali, este propunerea unui deputat, în contextul scandalului privind azilele groazei, de acum câteva luni. Potrivit proiectului, o persoană va putea lua la domiciliu unul, doi sau chiar trei vârstnici. Prin vizite regulate sau inopinate, asistenţii sociali ar urma să supravegheze modul în care bătrânii sunt îngrijiţi. Reprezentanţii ONG-urilor spun că ideea ridică multe semne de întrebare.
„Nu este o invenţie a mea, este ceva ce am văzut în alte ţări, de exemplu în Austria. (...) Adică poţi lua acasă la tine un bătrân, doi, trei, în funcţie de posibilităţile tale şi în funcţie de problemele pe care le are bătrânul respectiv şi poţi avea grijă de ei”, a declarat Cristina Rizea (foto), deputat independent, iniţiator.
Potrivit proiectului, cei care îşi vor lua angajamentul ar urma să fie plătiţi pentru fiecare persoană de care au grijă, dar vor avea nevoie să se înregistreze ca persoană fizică autorizată.
Asistenţii sociali ar urma să verifice dacă bătrânii sunt hrăniţi, spălaţi şi dacă primesc tratamentele necesare. Vizitele ar putea fi făcute periodic sau pe neanunţate.
În fundamentarea se arată că pot găzdui bătrâni familiile sau persoanele care au peste 18 ani, capacitate deplină de exerciţiu, domiciliu în România şi care prezintă garanţii morale şi materiale. Au nevoie şi de o pregătire ca îngrijitori. Limita maximă este de 3 vârstnici luaţi în plasament.
Reprezentanţii ONG-urilor critică ideea şi spun că ridică multe semne de întrebare. „Continuăm să grupăm până la 5 persoane într-o casă a unei persoane care urmează, absolvă un curs de formare ca îngrijitor vârstnic la domiciliu şi semnează pe persoană fizică cum că va avea grijă de aceşti oameni. Sunt oameni cu nevoi medicale diferite, cum ar putea o singură persoană să răspundă nevoilor medicale, psihologice, sociale, de îngrijire, în condiţiile în care ar lua acasă 5 persoane? E destul de dificil şi, repet, este destul de dificil de controlat”, a declarat Georgiana Pascu, manager de programe la Centrul de Resurse Juridice.
Propunerea a fost trimisă Ministerului Muncii.
Între timp, ministerul a pus în transparenţă noua legislaţie privind asistenţa socială în România, care urmează să fie votate Parlament. În noua lege au fost înăsprite criteriile de acreditare şi licenţiere a serviciilor sociale. Ba mai mult decât atât, licenţa provizorie îşi reduce durata de la 12 luni la numai 3 luni. Şi apar şi controalele inopinate. În plus, pentru încălcarea legislaţiei au fost introduse sancţiuni penale, iar amenzile ajung până la 100.000 lei.
La nivel european, ţara noastră alocă cei mai puţini bani pentru serviciile de îngrijire acordate copiilor, bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi, între 0,3 şi 0,6% din PIB, faţă de 2,8%, media Uniunii Europene.