„Varianta baltică” pentru Ucraina?

Echipa preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ia în considerare o „opţiune baltică” pentru teritoriile din Ucraina care se află temporar sub ocupaţie rusă, susţine politologul american Adrian Karatniţchi, citat de Ukrinform.
El a remarcat că administraţia Trump ar putea căuta o încetare a focului şi un sfârşit al războiului dintre Ucraina şi Rusia, iar părţile ar trebui să accepte o diviziune teritorială de facto fără a recunoaşte oficial anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene. O astfel de abordare aminteşte de politica SUA faţă de statele baltice în timpul ocupaţiei lor de către Uniunea Sovietică din 1940 până în 1991, când Statele Unite au refuzat să recunoască aceste teritorii ca parte a URSS.
„Administraţia ar putea insista asupra continuării sancţiunilor împotriva Rusiei, amânând în acelaşi timp aderarea Ucrainei la NATO pentru o lungă perioadă de timp, poate 20 de ani”, a remarcat Karatniţchi.
Expertul crede de asemenea că este puţin probabil ca Trump să fie de acord cu cererile-cheie ale dictatorului rus Vladimir Putin, inclusiv „demilitarizarea Ucrainei”. În opinia sa, Trump nu este pregătit să renunţe la reputaţia sa de lider puternic care dictează condiţiile şi caută să îşi menţină sprijinul în rândul susţinătorilor săi.
Totuşi, analistul politic avertizează că echipa lui Trump subestimează importanţa opiniei publice ucrainene: orice acord trebuie să fie acceptabil pentru populaţia ucraineană. Pe de altă parte, Karatniţchi a remarcat posibilitatea de a pune presiune pe Moscova prin intermediul activelor ruseşti din Europa. Potrivit acestuia, Trump ar putea încerca să folosească aceste resurse în favoarea Ucrainei, direcţionându-le către achiziţionarea de arme americane.
Potrivit politologului american, capitularea Ucrainei nu este o opţiune pentru Trump, deoarece această decizie ar fi contestată de aliaţii europeni. „Cererea de capitulare ar însemna o ameninţare la adresa stabilităţii în Europa, deoarece ar permite schimbarea frontierelor prin mijloace militare”, a subliniat el.
Analistul politic a menţionat că este posibil ca Trump să încerce să evite o criză în relaţiile dintre SUA şi Europa, deoarece Washingtonul are nevoie de aliaţi în confruntarea cu China şi alte ameninţări din partea regimurilor autoritare.

Dacă Trump scade preţul petrolului, Putin are probleme
Kremlinul crede că preşedinţia lui Trump va aduce Rusiei beneficii permanente, care se vor simţi nu numai în Ucraina, ci şi în alte probleme internaţionale. Conducerea rusă este precaută în a-şi exprima aşteptările de la noua administraţie Trump.
Dacă, de exemplu, Trump scade preţul petrolului la 50 de dolari pe baril, asta ar putea crea probleme pe termen lung pentru regimul lui Putin. Cu toate acestea, Kremlinul poate spera că haosul pe care Trump îl va aduce aliaţilor SUA din Europa va compensa posibilele consecinţe negative pentru Rusia, a declarat Oleksandr Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia-Eurasia din Berlin.
„Principala teamă în capitalele occidentale este că Trump va reduce dramatic sprijinul pentru Ucraina în războiul împotriva Rusiei. El a promis că va pune capăt războiului rapid, iar aliaţii săi apropiaţi au înaintat propuneri care ar îngheţa luptele de-a lungul liniilor de contact actuale şi ar lăsa 20% din teritoriul ocupat ucrainean, fără garanţii reale că Rusia nu va invada din nou mai târziu”, scrie Gabuiev.
Gabuev consideră că, chiar dacă SUA sprijină o încetare a focului, aceasta nu înseamnă că va accepta cererea maximalistă a lui Putin de subordonare a Ucrainei faţă de Rusia. Chiar şi în cazul unei încetări imperfecte a ostilităţilor şi indiferent de perspectivele Ucrainei de aderare la NATO, SUA pot asigura supravieţuirea acesteia ca stat suveran prin furnizarea de arme şi investiţii în capacităţile sale de apărare.
Dacă aceste măsuri continuă mult timp după încheierea luptelor, ele ar putea face ca un nou război cu Ucraina să fie prea costisitor pentru Rusia. Acesta este motivul pentru care Putin este probabil pregătit să continue lupta.

Rusia ar putea avea motive să accepte un acord imperfect - pentru moment
„Cu toate acestea, Putin ar putea avea motive să accepte un acord imperfect - pentru moment. Kremlinul are nevoie de o pauză pentru a-şi reface armamentul şi a-şi consolida capacităţile ofensive. Acesta poate conta pe faptul că, atunci când Trump va putea juca rolul de „pacificator”, administraţia sa se va concentra pe alte priorităţi, Ucraina va slăbi treptat, iar ţările europene vor fi prea divizate pentru a oferi asistenţă suficientă”, adaugă Gabuev.
Autorul mai notează că alegerea lui Trump îl privează pe Putin de stimulente pentru o interacţiune semnificativă cu actuala administraţie în timpul rămas până la sfârşitul mandatului său. Putin speră să obţină o înţelegere mai bună, dacă nu perfectă, de la Trump. Administraţia Biden are prea puţine pârghii, dacă este deloc, să-l forţeze să încheie un acord care ar fi mai bun pentru Kiev decât un potenţial acord intermediat de Trump.
„În plus, perioada interimară prezintă multe riscuri proprii: de exemplu, tentaţia lui Putin de a distruge infrastructura energetică rămasă a Ucrainei în această iarnă, creând astfel mai multă influenţă în negocierile viitoare. Pentru a elimina această ameninţare, este necesară o diplomaţie liniştită cu Kremlinul, care poate implica atât noua, cât şi precedenta echipă de la Casa Albă”, scrie Gabuev.
Potrivit autorului, motivele fundamentale ale confruntării dintre Moscova şi Occident vor rămâne. Victoria lui Trump a confirmat opinia lui Putin potrivit căreia Occidentul este atât de instabil din punct de vedere politic încât politicile sale se pot schimba dramatic cu fiecare ciclu electoral.
„Prin urmare, neîncrederea în Occident va persista, mai ales în condiţiile în care în sistemul rus apar tot mai mulţi veterani de război, iar Putin plănuieşte să rămână la putere cel puţin până în 2036”, relatează Gabuiev.