Vânzoleală mai ceva ca-n baruri... pentru artă

Luminile muzeelor din Braşov s-au stins târziu sâmbătă noapte. Cum după amiaza de sâmbătă a fost una numai bună de plimbare, a fost la fel de bună şi pentru o „repriză de culturalizare”, în cadrul evenimentului tradiţional deja, „Noaptea muzeelor”. Instituţiile muzeale din oraş s-au pregătit pentru vizitatori cu bunurile lor, dar au avut şi câteva lucruri inedite, care meritau văzute. Deşi nu doar o singură dată pe an....

Expoziţia din cutii
La Muzeul de Etnografie, taxa de intrare a fost 2 lei, iar pentru această sumă, vizitatorii au putut să vadă comorile ascunse după uşile din sticlă: costume tradiţionale, obiecte hand-made în stil românesc autentic, relatări despre obiceiuri din zona Braşovului, documentare etc.
La Muzeul de Artă intrarea era un leu, iar cozile au fost până spre miezul nopţii. Pe lângă picturile grupate în expoziţia de la etaj - cea permanentă, vizitatorii au mai văzut şi „Muzeele pierdute” - o expoziţie-şoc. Bunurile erau depozitate într-o instalaţie din lemn şi puteau fi privite doar prin mici „ochiuri”, ici şi colo. „Am avut un vizitator care ne-a întrebat dacă am pus acolo acele bunuri să fie în siguranţă deplină în cutii”, a spus Radu Popica, şef serviciu Muzeul de Artă Braşov.
Expoziţia însă este un semnal de alarmă asupra modului în care ar putea ajunge muzeele, dacă imobilele în care funcţionează vor fi retrocedate, iar autorităţile nu vor avea soluţii pentru aceste situaţii. „Este un proiect iniţiat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), un proiect finanţat de Administraţia Fondului Naţional, bazat pe o cercetare, care a ajuns la concluzia că 110 muzee şi-au pierdut deja sediile sau sunt în curs de retrocedare. Raportat la numărul total de circa 800 de muzee e foarte mult. Instalaţia creată de RNMR reconstituie ceea ce nimeni nu vrea să vadă într-un viitor: un muzeu care ajunge să aibă un patrimoniu depozitat în lăzi într-un subsol, iar întreaga instalaţie, în care sunt bunuri cu câte un mesaj care le însoţeşte este acompaniată şi de un film în care vorbeşte despre felul în care autorităţile tratează muzeele, fie cu indiferenţă, fie ca un subiect de băşcălie sau compromis politic. Este o expoziţie care se doreşte un şoc vizual pentru vizitatori şi sperăm ca asta să ajungă la autorităţi”, a mai declarat Radu Popica.

Daci, sarmaţi şi noi piese „proaspăt” restaurate
La Casa Sfatului, interesul pentru istorie a crescut considerabil sâmbătă noaptea. Intrarea era liberă şi muzeul a avut cei mai mulţi vizitatori. Încă de la intrare, vizitatorii erau întâmpinaţi de daci şi sarmaţi - în fapt un grup de membri şi voluntari ai Asociaţiei Terra Dacica Aeterna. „Noi suntem din perioada războaielor daco-romane”, ne spune istoricul Andrei Pogăciaş, vicepreşedinte Asociaţiei Terra Dacica Aeterna, Cluj, care reprezenta un dac încălţat cu nişte încălţări care seamănă cu opincile, şosete din lână, pantaloni tot din lână, cămaşă din in şi o pelerină din postav. La stânga lui era sarmatul, pe numele său Enar, din Braşov, un călăreţ arcaş, ce purta o armură cu solzi de piele întărită cu ceară de albine şi avea şi o spadă lungă.
Pe lângă expoziţia permanentă „Braşov – Istorie, Cultură, Civilizaţie” şi expoziţia temporară „De la propagandă politică la baby boom”, la Muzeul de Artă, cei interesaţi au mai putut vedea şi câteva piese restaurate de specialiştii muzeului în perioada 2014 – 2015. Piesele reprezentau o statuetă gotică din lemn policromat şi ceramică din secolele II-III, descoperite în urma săpăturilor din judeţ, în special Castrul roman de la Râşnov. „Statueta provine din colecţiile primare ale muzeului, materialul de fost curăţat de depunerile de praf şi impurităţi. Durează operaţiunile de restaurare, sunt procese îndelungate pentru că sunt procese fizico-chimice care trebuiesc să se împlinească. De exemplu, stratul pictural a fost curăţat cu beţişoare de vată şi statueta are o înălţime de 1,20 metri. Cât despre ceramica arheologică, scopul nostru prin restaurare este să-i refacem forma şi decorul. Sunt mici piese găsite în pământ, trebuie potrivite ca într-un puzzle”, a explicat Stelian Coşuleţ, şef secţie Muzeul Judeţean de Istorie, care a mai spus că acestea, precum şi alte piese descoperite la Castrul de la Râşnov urmează să fie prezentate într-o altă expoziţie.

Muzeul „Casa Mureşenilor” - deschis până la ultimul vizitator
În premieră, la Braşov, Muzeul „Casa Mureşenilor” a fost deschis până la ultimul vizitator. Cei interesaţi au putut vedea expoziţia permanentă dedicată familiei Mureşenilor şi expoziţia temporară „Poveştile Arhivei”. Însă, o mare atracţie a fost imprimanta 3D, la care s-au făcut demonstraţii non-stop, fiind „tipărite” litere mobile, asemănătoare celor folosite într-o tipografie clasică.