Valabil la Tribunal, nu şi la Fisc: Dreptul la tăcere

În contextul intensificării controalelor ANAF, românii riscă tot mai mult să primească decizii de impunere, în cazurile în care există indicii de evaziune fiscală putând sesiza organele de urmărire penală.
Principalele provocări identificate includ erori în comunicarea cu autorităţile fiscale şi necunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor în cadrul procedurilor de control fiscal, primind astfel sancţiuni mai mari, în lipsa unui avocat specializat care să îi reprezinte sau să-i asiste.

De la invitaţie, la somaţie
Printr-un comunicat recent al ANAF se menţionează introducerea unui nou document oficial intitulat „somaţie” care impune contribuabililor obligaţia de a se prezenta la sediul instituţiei în scopul verificărilor financiare. Conform comunicatului, „somaţia” ar urma să fie emisă în cazurile în care contribuabilul nu a dat curs invitaţiei inspectorilor antifraudă pentru prezentarea documentelor legale şi bunurilor din patrimoniu necesare pentru stabilirea situaţiei fiscale reale, fiind considerată o încercare de a împiedica controlul în desfăşurare.
Astfel, contribuabilii care nu se prezintă la sediul ANAF şi nu oferă explicaţiile relevante ar putea risca pedepse cu închisoarea de până la 6 ani. Această poziţie indică o intensificare a măsurilor de control şi sancţionare din partea autorităţilor fiscale.
„Cei mai mulţi contribuabili nu cunosc regulile de procedură în relaţia cu ANAF şi nu sunt familiarizaţi cu drepturile lor, ajungând astfel în situaţia de a fi sancţionaţi mai sever. Numărul controalelor ANAF s-a dublat în ultimii ani, fiind vizate atât persoane fizice, cât şi firme. În absenţa asistenţei juridice specializate, contribuabilii pot face erori involuntare, pot întâmpina dificultăţi în înţelegerea terminologiei fiscale şi în explicarea situaţiei lor personale. Aceste aspecte pot avea consecinţe drastice, determinând impozite mai mari şi posibile amenzi”, explică Laurenţiu Mihai, avocat specializat în Drept fiscal şi partener fondator al casei de avocatură LMVD.
Cu titlu de exemplu, veniturile din criptomonede reprezintă un subiect de interes major pentru autorităţile fiscale. ANAF monitorizează îndeaproape tranzacţiile cu active digitale şi se aşteaptă ca investitorii să declare şi să plătească impozite pe orice câştiuri sau venituri obţinute din aceste active. Activităţile de videochat nefiscalizate sunt, de asemenea, în vizorul autorităţilor. În perioada 2022-2024, ANAF a identificat peste 270 de persoane fizice implicate în activităţi de videochat, care au obţinut venituri de aproximativ 400 de milioane de lei. În acelaşi timp s-au intensificat controalele la firme pe diverse speţe, implicit e-Factura şi RO e-Transport.

Cum greşesc românii în cazul unui controlul ANAF şi ce trebuie să facă
Atunci când sunt vizaţi de un control ANAF, contribuabilii sunt de regulă informaţi printr-o notificare oficială prin care li se aduce în vedere să pună la dispoziţia organului fiscal documente justificative şi explicaţii, şi chiar să se prezinte la sediul ANAF. Există şi controale inopinate la sediul firmelor vizate sau chiar la domiciliul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi comerciale nedeclarate.
Greşeala principală pe care o fac românii este că refuză să pună la dispoziţia ANAF documentele justificative şi explicaţiile solicitate sau ignoră acest lucru fără să fie conştienţi de consecinţe. În plus, în interacţiunea cu organele fiscale, contribuabilii oferă răspunsuri în dezavantajul lor. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare pentru români cu cât, potrivit unui sondaj EY, ANAF nu a ţinut cont de punctele de vedere ale contribuabililor faţă de concluziile din proiectul de raport de inspecţie în 75% din cazuri. Astfel, devine primordial să consulte un specialist în domeniu, de exemplu un avocat care să îi reprezinte pe contribuabili, persoane fizice sau juridice, în relaţia cu ANAF.
„În contextul unui control fiscal, foarte mulţi contribuabili adoptă o atitudine necooperantă faţă de ANAF, ceea ce poate agrava semnificativ situaţia lor. Este esenţial să se înţeleagă că, în relaţia cu autorităţile fiscale, nu există un “drept la tăcere” similar celui din procedurile penale. Lipsa de colaborare cu organul fiscal poate avea consecinţe serioase. Conform legislaţiei în vigoare, ANAF are dreptul de a estima veniturile contribuabilului în cazul în care acesta nu furnizează informaţiile necesare. Această estimare poate conduce la obligaţii fiscale mult mai mari decât cele reale, precum şi la posibile amenzi sau chiar acuzaţii de natură penală. Colaborarea cu organul fiscal nu este doar o obligaţie legală, ci şi un drept al contribuabilului. Aceasta oferă posibilitatea de a prezenta situaţia financiară reală şi de a evita estimări nefavorabile. Asistenţa juridică specializată în drept fiscal poate fi crucială în aceste situaţii, prevenind erori care ar putea agrava situaţia contribuabilului. Este important de menţionat că rolul avocatului nu este de a eluda obligaţiile fiscale legale sau de a “scăpa” contribuabilul de consecinţele nerespectării legii. În schimb, asistenţa juridică este menită să asigure o impozitare corectă, evitând interpretări şi reîncadrări abuzive ale organului fiscal. Astfel, se asigură respectarea drepturilor contribuabilului în procesul de control fiscal”, explică Laurenţiu Mihai, avocat specializat în Drept fiscal şi partener al casei de avocatură LMVD.

Infractori fiscali
De asemenea, în ultima perioadă se observă o tendinţă îngrijorătoare din partea legiuitorului de a trata abaterile fiscale cu măsuri din ce în ce mai drastice, care se apropie de sfera dreptului penal. Astfel, comportamente fiscale corespunzătoare din partea contribuabililor par fi transformate din ce în ce mai des în infracţiuni. Un exemplu recent al acestei tendinţe este iniţiativa de a înlocui „invitaţia” în „somaţie”. Această schimbare facilitează posibilitatea ANAF de a sesiza organele penale în cazurile de presupusă evaziune fiscală. Prin această măsură, contribuabilii care nu se conformează solicitărilor de verificare fiscală în termen de 15 zile de la primirea somaţiei ar putea fi expuşi riscului unor pedepse cu închisoarea de până la 6 ani.