Val de super-gripă K în România, o confirmă şi medicii din Braşov

Sentimentul din ultimele săptămâni că „toţi suntem răciţi” are justificare în realitatea că super-gripa K, tulpina de virus gripal cea mai răspândită în acest sezon în Europa, a ajuns şi în România. E contagioasă şi are nouă tulpină „mutantă”, care face ca şi persoanele vaccinate să se poată îmbolnăvi de gripă. 

Situaţia la nivel naţional, raportarea de la Braşov
Statistica Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că numărul de îmbolnăviri de gripă în ultima săptămână în care datele au fost centralizate este de aproape 4 ori mai mare decât media ultimelor 5 sezoane.
10.570 de cazuri de gripă clinică s-au înregistrat la nivel naţional în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie, cea mai recentă perioadă centralizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Numărul este în scădere faţă de săptămâna anterioară (12.630 de cazuri), dar specialiştii INSP vorbesc despre o „subraportare în contextul sărbătorilor de iarnă”. Vorbim însă, conform INSP, de 3,8 ori mai mult faţă de media ultimelor cinci sezoane (2.778). Şi e mai mult decât dublu, de 2,2 ori mai mult, faţă de aceeaşi săptămână a sezonului precedent (4.694). În aceeaşi săptămână, INSP a anunţat şi 8 decese la persoane care sufereau de gripă. În total, de la debutul acestui sezon rece, s-au înregistrat 11 decese. 
La nivelul judeţului Braşov, pentru acelaşi interval de raportare (29 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026), Direcţia de Sănătate Publică a centralizat 372 de gripă clinică (adică pe baza simptomelor), comparativ cu 476 de cazuri în săptămâna de supraveghere anterioară. 9 cazuri au fost confirmate cu teste de laborator cu gripă tip A, dar 57 de persoane au avut nevoie de îngrijiri spitalizate.  Nu s-au raportat decese.

„Suntem într-un punct de maximă intensitate”
Managerul Institutului „Matei Balş” din Bucureşti, medicul infecţionist Adrian Marinescu, spune că „suntem în plin sezon de gripă, într-un punct de maximă intensitate, care e de câteva săptămâni încoace. Şi, cu siguranţă, acest lucru este valabil la nivelul tuturor spitalelor de boli infecţioase şi de pediatrie din România”.  

Ce este „super gripa K”
Cei mai mulţi dintre pacienţi sunt diagnosticaţi cu varianta K a virusului gripal, care în Europa a primit denumirea de „super gripa K”. Este o tulpină a gripei A, iar prezenţa sa în România a fost confirmată prin secvenţiere în laboratorul de genetică de la „Matei Balş”. 
Simptomele provocate de gripa K sunt similare celor ale gripei „clasice”, explică medicul infecţionist Adrian Marinescu. „Într-o infecţie virală, mai ales dacă vorbim despre gripă, avem o paletă largă de simptome. Nu sunt doar cele respiratorii, pot fi şi digestive. Sunt mulţi copii care au, la debut, doar simptomatologie digestivă”.

Situaţii în care „omul este pus efectiv la pat”
Medicul de familie Sandra Alexiu confirmă că simptomele gripei K nu sunt diferite, însă pot fi foarte severe: „E dramatic pentru că sunt oameni care fac febră 39.6. Şi mai ales adulţii suportă mai greu. Copiii îndură mai uşor febra mai înaltă şi se pare că îi ajută şi sistemul lor imunitar”.
„În schimb, adulţii care fac febră foarte mare, care au dureri de cap şi dureri musculare – pentru că, în gripă, febra se însoţeşte de dureri musculare, de senzaţia aceea de călcat de tren – pot suporta mai greu decât un copil”. Sandra Alexiu aminteşte că, în cazul gripei, afectarea stării de sănătate este generală, cu „febră mare, dureri musculare, dureri mari de cap, eventual cu dureri de gât şi tuse seacă. Efectiv, omul este pus în pat. Nu avem doar nas înfundat, curge nasul un pic şi tuşim, cum poate fi o viroză de sezon”.

Cât este normal să persiste simptomele de gripă?
În plus, nu este neobişnuit ca simptomele să persiste o perioadă mai lungă, explică medicul infecţionist Adrian Marinescu: „Ştim clar că gripa nu e o simplă răceală, e o boală care te pune la pat. Durează, în general, ca episod acut, o săptămână, dar poate să dureze şi mai mult. Uneori, simptomatologia, spre exemplu tusea, poate persista şi după această perioadă. Lumea crede că este tot episodul acut. Poate fi vorba despre un simptom care rămâne ca evoluţie prelungită, dar nu înseamnă că am febră înaltă sau că am un risc prelungit de a face complicaţii”.  „Faptul de a avea astenie fizică sau tuse o perioadă mai lungă – tusea poate ţine şi săptămâni – înseamnă că am ceva restant după un episod viral acut. Şi nu este un lucru neobişnuit”, mai spune managerul Institutului „Matei Balş”. 

Tratament acasă sau la spital?
Multe persoane nu ştiu ce să facă atunci când febra creşte şi apar simptome severe, în special atunci când este vorba despre copii: să meargă la medic sau să rămână să se trateze acasă? 
„Oamenii ar trebui, în primul rând, să aibă în casă un termometru cu care să îşi ia corect temperatura şi un antitermic (Paracetamol) cu care să încerce să scadă febra”, spune medicul Sandra Alexiu. Ea consideră că „prima reacţie nu ar trebui să fie să te urci în maşină şi să mergi la camera de gardă sau să chemi ambulanţa. Nu e nevoie să se sară etape şi să apeleze direct la serviciul de urgenţă. Asta nu rezolvă, ci supraaglomerează un sistem care nu funcţionează foarte bine. Camera de gardă nu poate sa vadă de la politraume până la copii cu febră 37.2”.
În situaţii de urgenţă, de exemplu dacă are febră şi nu ştie ce să facă, pacientul ar trebui să ia legătura, în primul rând, cu medicul de familie, mai spune Sandra Alexiu: „Poţi lua legătura cu un specialist care să îţi explice cum să te descurci în clipa aceea fără să mergi direct la Urgenţă. Dacă medicul pune câteva întrebări şi depistează semne de alarmă, el te va îndruma să mergi la camera de gardă sau în altă parte. Pentru copii, există, de exemplu, PEDITEL, un sistem de telemedicină pediatrică non-stop, gratuit.”

„Se fac nişte greşeli. Oamenii încep să ia antitermice de când febra este 37.2”
La copiii cu vârsta sub 3 luni, antitermicul (Paracetamol) se administrează atunci când febra urcă la 38, iar peste vârsta de 3 luni antitermicul ar trebui administrat doar atunci când febra ajunge la 38.5, mai spune dr. Sandra Alexiu.  „Se fac nişte greşeli: oamenii nu citesc temperatura corect sau încep să ia antitermice de când febra este 37.2. Iar asta nu permite ca sistemul imunitar să reacţioneze. Dacă avem temperatură nu foarte înaltă, începem să producem anticorpi, pentru că sistemul imunitar se mobilizează. Dacă scădem temperatura imediat, de la 37.2, nu apucăm să existe acea alertă, care să dea semnalul sistemului imunitar ca să se mobilizeze şi să se apere. Şi întârziem mult felul în care ne apărăm contra infecţiei virale – care este o apărare naturală, nu avem nevoie neapărat de medicamente pentru asta”, explică medicul de familie. „Primul antitermic pe care îl luăm este Paracetamolul, în doză nu foarte mare – dozele se găsesc pe prospect – cu excepţia celor care au alergii, bineînţeles”, adaugă ea.

Corelaţia cu problemele de inimă în cazul unui tratament cu multe medicamente
O altă greşeală frecventă evidenţiată de medicul de familie este că „oamenii au obiceiul să cumpere din farmacie tot ce se găseşte pentru răceală şi gripă, pentru că văd reclame la televizor. Ceea ce înseamnă dozaj foarte mare nu doar de Paracetamol, dar şi de derivate de adrenalină care fac foarte rău pacienţilor cu probleme de inimă şi de astm”. Pentru reducerea febrei, funcţionează şi compresele, aminteşte medicul: „Acolo unde este fierbinte, punem rece: dacă capul frige, punem compresă rece pe frunte”.

De ce se pot îmbolnăvi şi cei care s-au vaccinat antigripal
Super-gripa K nu aduce doar o contagiozitate mare, subliniază dr. Sandra Alexiu, ci şi un fenomen numit „drift” (alunecare – n.red.): „E un fenomen care aduce nişte mutaţii minore virusului gripal, dar suficient de importante încât să scadă eficacitatea vaccinului, care conţinea tulpina iniţială, nemutantă”.  „Cine s-a vaccinat este protejat cel puţin împotriva formelor grave şi a complicaţiilor, dar pot şi cei vaccinaţi să facă gripă, pentru că virusul e uşor diferit faţă de cel din formula vaccinului”, explică medicul de familie, care precizează că „o dată la câţiva ani se întâmplă asta”.

Cum e situaţia la Braşov
„Ce s-a constatat anul acesta a fost faptul că debutul sezonului gripal a fost ceva mai devreme faţă de anii trecuţi şi că, într-adevăr, numărul de cazuri de persoane care au făcut gripă este mai mare decât în anii trecuţi, inclusiv la copii şi inclusiv la copii mici care oricum nu pot fi vaccinaţi. Deci, din informaţiile noastre, majoritatea persoanelor care s-au prezentat cu gripă la spital sunt persoane nevaccinate, ceea ce clar creşte riscul de infecţie”, spune dr. Maria Cocuz, medic primar boli infecţioase la Spitalul de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov.
Cât despre subclada K a virusului gripal A(H3N2), care se transmite foarte uşor în comunitate, inclusiv la persoanele care s-au vaccinat anti-gripal, medicul braşovean arată că: „Imunitatea împotriva virusurilor gripale se obţine împotriva tulpinilor care se găsesc în vaccinul respectiv. Anul acesta avem la dispoziţie un vaccin trivalent care conţine două tulpini de virus gripal A şi tulpină de virus gripal B. Dacă în populaţie circulă tulpini de virusuri gripale care nu sunt conţinute în vaccin şi cu care populaţia nu s-a mai întâlnit în anii anteriori ca să capete o minimă imunitate, riscul de a face gripă chiar dacă este vaccinat este mare. Deci poţi să faci gripă şi dacă te-ai vaccinat, dar vei face gripă cu o tulpină virală care nu este conţinut cu vaccin”.

Cum te protejezi
Medicii spun că, pe lângă respectarea igienei mâinilor şi evitarea aglomeraţiilor,la fel de improtantă este şi alimentaţia echilibrată, care să includă proteine (dacă anumite afecţiuni medicale nu le contraindică), având în vedere faptul că anticorpii cu care ne apărăm faţă de gripă se formează din proteine. De asemenea, o hidratare corectă (2 litri de apă/zi) contribuie la menţinerea bunei funcţionalităţi a mucoasei respiratorii.

Vaccinarea se poate face în continuare, pentru că şi în martie se poate prelungi sezonul gripei
Vaccinarea antigripală este în continuare recomandată, chiar dacă suntem în plin sezon al infecţiilor respiratorii, precizează medicul infecţionist de la Braşov: „Se poate face şi acum, pentru că nu ştim exact dacă va circula doar acest tip de virus gripal AH3N2, această subcladă K. Deci lumea ar trebui să se vaccineze în continuare, mai ales grupele de populaţie vulnerabile şi persoanele în vârstă care au şi alte boli cronice, gravidele, persoanele cu diverse alte afecţiuni care scad capacitatea de apărare, sunt la risc mai mare de a face complicaţii”.
„Odată vaccinat, probabilitatea de a face o formă severă de boală, care să îţi pună viaţa în pericol, este mult mai mică”, arată şi medicul infecţionist Adrian Marinescu. Acesta le recomandă celor care decid acum să se vaccineze împotriva gripei să nu uite că imunitatea se obţine la 10-14 zile de la administrarea vaccinului. „Dar e clar că trebuie să o facem, pentru că sezonul de gripă este departe de a se încheia. Luna martie poate fi cu probleme şi e posibil ca şi în aprilie să avem cazuri”.
Conţinutul vaccinului împotriva gripei diferă de la un an la altul. El este actualizat anual în urma deciziei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi conţine tulpinile care au fost cele mai răspândite în sezonul gripal din iarna precedentă. Anul acesta, vaccinul conţine 3 tulpini – cele mai răspândite iarna trecută: A/Victoria -H1N1, A/Croaţia – H3N2 şi B/Austria.