Val de pensionări la 50 de ani. Cei care s-au pensionat ar fi câştigat mai puţin dacă ar fi rămas să muncească

Un nou val de pensionări are loc în magistratură şi în structurile militarizate, pentru a prinde reglementările mai favorabile din vechile legi ce reglementau regimul pensiilor speciale, arată o analiză a celor de la Curs de Guvernare.
În 2023 s-au pensionat 10.000 angajaţi ai Ministerului de Interne – MAI (poliţişti, jandarmi, poliţie de frontieră etc) din care 2.500 numai în luna decembrie.
Valul de pensionări la vârste speciale a crescut şi mai mult deficitul de personal, iar retragerile vor continua: pentru că aşa-zisa reformă a pensiilor speciale, intrată în vigoare, le permite celor care îndeplineau la sfârşitul anului trecut condiţiile de retragere din activitate să se pensioneze pe sistemul vechi încă cinci ani, iar data de 01 ianuarie 2024 este o bornă: cei care s-au pensionat ar fi câştigat mai puţin dacă ar fi rămas să muncească.
Pe lângă MAI, în luna decembrie şi primele 10 zile din acest an, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decrete de pensionare pentru cel puţin 44 de magistraţi şi 6 generali de armată.
Deşi fenomenul are loc de mai mulţi ani, el a înregistrat vârfuri în diverse momente: după ce reforma a devenit jalon în PNRR sau când Comisia Europeană insista că toate pensiile trebuie aliniate principiului contributitivităţii, fără excepţie.
În ceea ce priveşte MAI, de exemplu, ministrul Cătălin Predoiu declara că în ultimii 3 ani s-au pensionat aproximativ 30.000 de angajaţi ai Ministerului de Interne.
În cele din urmă, legea a ieşit mult edulcorată faţă de rigorile stabilite ca premise, astfel încât scopul iniţial, de reducere a cheltuielilor statului cu pensiile speciale, va fi atins peste câteva decenii.
Calculele arată că, în afară de beneficiile date de faptul că se pot pensiona la 50 de ani sau mai puţin, în momentul de faţă, pentru magistraţi şi cei din sistemele militarizate este mai avantajos financiar să te pensionezi, decât să munceşti, după data de 01 ianuarie 2024.
Specialii pot ieşi cu o pensie ce reprezintă chiar 100% (dar nu mai mult, spune noua lege) din media veniturilor din ultimul an de activitate (graţie suplimentării „optimizate” a acestor venituri în ultima sau ultimele luni de activitate) la care se adaugă majorarea de 13,8% aplicată pensiilor de la 1 ianuarie anul acesta.
În schimb, cei care îşi prelungesc activitatea în loc să se pensioneze au primit doar creştere salarială de 5%.

3 mld. de lei în plus în 2024, faţă de 2023  
Acest ultim val de pensionările ale specialilor a fost anticipat de guvernanţii, care au prevăzut alocările mai mari la acest capitol. Ele vor acoperi şi creşterea numărului de pensionari speciali, dar şi creşterea valorii acestor drepturi.
Dacă anul trecut s-au bugetat 5,632 miliarde de lei pentru pensiile din MAI, anul acesta legea prevede 7,858 miliarde de lei, cu 2,226 miliarde în plus. Pentru pensiile foştilor militari, fondurile sunt cu aproximativ 7,50 de miliarde mai mari.
În total, este vorba de 3 miliarde de lei în plus faţă de 2023, doar pensiile foştilor lucrători din instituţiile de forţă. La ele se adaugă însă şi pensiile speciale plătite prin casele judeţene de pensii: ale magistraţilor, aviatorilor civili, ale personalului diplomatic etc – în condiţiile în care pensia medie a magistraţilor a fost de 22.502 lei în decembrie 2023, potrivit Casei Naţionale de Pensiil Publice (CNPP).
Numărul pensiilor speciale – militare de orice fel, din justiţie şi celelalte categorii – a ajuns la circa 210.000 şi reprezintă circa 1% din PIB.