Vacile IAS-ului din Preșmer sunt maneliste

Ruinele unei foste Intreprinderi Agricole de Stat au prins viață sub truda unui harghitean stabilit la Prejmer. În urmă cu câțiva ani, fermierul Gelu Zănoagă a cumpărat de la fisc câteva grajduri și terenuri ale IAS-ului din comună. A pornit de la patru vaci, iar în prezent are 150 de capete, fiind printre puținele vaci care mai sunt hrănite cu furaj de porumb, realizat de proprietar. Secretul, printre altele, stă în manelele pe care vacile le ascultă non stop la radioul din grajd Până în `89, în Întreprinderea Agricolă de Stat de la Prejmer munceau sute de persoane pentru îngrijirea a mii de capete de animale. Decolectivizarea și nepăsarea a transformat vechea platformă agricolă într-o ruină: pereții s-au scorojit, gardurile și amenajările din metal au fost furate sau au ruginit. Lichidatorul l-a scos la licitație în urmă cu 8 ani și, când nimeni nu mai dădea doi bani pe aceste facilități, un harghitean și-a golit buzunarele și a cumpărat o parte din clădiri. „Suntem veniți de la Harghita. Acolo se trăiește din lemn și din animale. Nu există altă variantă. Acum, producătorul a ajuns la un număr de 150 de capete. Văcuțele sunt mulse cu aparate speciale, însă atunci când pasc fân sau furaje, se delectează cu manele. Ne-au plăcut animalele și am pornit ferma asta de la patru capete”, a declarat Gelu Zănoagă, fermier. Vacile sunt mai vesele când ascultă manele De la patru capete, fermierul a ajuns la 150. Vacile sunt frumoase, sănătoase și cu poftă de fân și nutrețuri. Dau lapte mult și sunt mulse cu aparate mecanizate și dau cam o tonă de lapte pe zi. Cele mai sănătoase și productive sunt păstrate de prăsilă. Secretul reușitei, printre altele, stă în manelele pe care vacile le ascultă non stop la radioul din grajd, setat pe postul SuperFm. Copitatele, de rasă Bălțată Românească și Zimental, sunt și printre puținele din județ care sunt hrănite cu furaj natural din porumb. De fapt, la IAS-ul din Prejmer există acum unul din puținele silozuri de furaj de porumb din județ. „Pe el avem cauciucuri și o plasă specială pentru a nu se rupe folia. Nu trebuie să pătrundă aer deloc. Se pun cauciucuri în ideea să se taseze straturile de deasupra. Secretul e să nu rămână aer deloc în el”, ne mai spune Gelu. IAS-ul lui Gelu are patru angajați, care muncesc - ca și radioul cu manele - 365 de zile pe an, căci vacile nu au sărbători legale. Câștigul e unul mediu, spune el, pentru că cel mai mare jaf îl fac marii producători de lactate. Aceștia au impus un monopol pe piața furnizării de lapte, astfel că producătorii nu primesc mai mult de un leu și 10 bani pe litrul de lapte. Nici cumpărarea unor vaci de la lapte Holsten nu reprezintă o soluție, pentru că nu sunt la fel de robuste ca rasele neaoșe, iar profitul din extra-producția de lapte este aruncat pe medicamente și veterinari.