Vaccinarea copiilor, tot mai scăzută. În Braşov, în jur de 65%

Tot mai mulţi părinţi aleg să nu-şi vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunităţi până la doar 20%, în condiţiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE.
Principalele cauze ţin de carenţele informaţionale, de dezinformarea din social media, precum şi de bariere sistemice, cum ar fi birocraţia excesivă, lipsa resurselor materiale, desfiinţarea vaccinării în şcoli şi lipsa transportului, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvaţi Copiii România.
Datele culese în februarie 2024 pentru copiii născuţi în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media naţională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanţe mari între judeţe: cea mai mare rată – Giurgiu 97.5%; cele mai mici rate – Neamţ (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraş-Severin şi Suceava (ambele cu 53,3%).
Braşovul are o acoperire de 63,8% măsurată la două doze la vaccinul ROR.
În cazului vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuţi în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media naţională  este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu: cea mai mare rată în Giurgiu - 95,6%; cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) şi Hunedoara (40,1%). În Braşov, cifra este de 65,9%.
Există diferenţe semnificative între mediul urban şi rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute, se arată în studiul „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu cantitativ privind perspectivele asistenţilor medicali comunitari şi ale medicilor de familie”, prezentat de „Salvaţi Copiii”. La nivel naţional, se solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea şi campanii mass-media mai intense de informare şi educare. La nivel local şi operaţional, principalele nevoi includ: extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară, reducerea birocraţiei în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienţilor către cabinete şi o mai bună implicare a reprezentanţilor minorităţilor. O nevoie specifică frecvent menţionată este reintroducerea vaccinării în şcoli, care în trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinală. Medicii subliniază şi importanţa dezvoltării propriilor abilităţi de comunicare prin participarea la cursuri specializate.