Va înverzi deşertul…

Ştim că energia solară este nelimitată şi că, spre deosebire de resurse precum cărbunele sau gazele naturale, care sunt limitate, când captăm şi utilizăm energia solară, nu împiedicăm pe nimeni să folosească, de asemenea, cât soare are nevoie. Doar că nu este chiar aşa, potrivit The Conversation.
Dincolo de o anumită dimensiune, fermele solare (parcurile solare uriaşe) pot afecta vremea din jurul lor şi, în cele din urmă, clima în ansamblu. The Conversation a analizat, într-o nouă cercetare, efectul pe care aceste ferme solare care modifică clima l-ar putea avea asupra producţiei de energie solară în alte părţi ale lumii.

Cum ar afecta ipoteticele ferme solare uriaşe producţia de energie solară din lume
Ştim că energia solară este afectată de condiţiile meteorologice şi că producţia variază în funcţie de zile şi anotimpuri. Lumina soarelui poate fi împiedicată de nori, ploaie, zăpadă şi ceaţă să ajungă la panourile solare. Într-o zi înnorată, producţia poate scădea cu 75%. Eficienţa acestora scade şi la temperaturi ridicate.
Schimbările climatice ar putea afecta, pe termen lung, acoperirea cu nori a anumitor regiuni şi cantitatea de energie solară pe care acestea o pot genera.
Spre exemplu, în nordul Europei este posibil să se înregistreze o scădere a radiaţiei solare, în timp ce în restul Europei, pe coasta de est a SUA şi în nordul Chinei ar trebui să se înregistreze o uşoară creştere a radiaţiei solare disponibile.
În cazul construirii unor ferme solare cu adevărat gigantice, care să se întindă pe ţări şi continente întregi, am putea vorbi de un impact similar. În studiul amintit, cercetătorii au apelat la un program de calculator pentru a modela sistemul Pământului şi pentru a simula modul în care ipoteticele ferme solare uriaşe - care ar acoperi 20% din Sahara - ar afecta producţia de energie solară din întreaga lume.

Panourile fotovoltaice absorb mai multă căldură decât nisipul
Pentru că sunt de culoare închistă, panourile solare fotovoltaice (PV) absorb mult mai multă căldură decât nisipul reflectorizant din deşert. Chiar dacă o fracţiune din energie este transformată în electricitate, o mare parte din ea încă încălzeşte panoul. Când vorbim de milioane de astfel de panouri grupate, întreaga zonă se încălzeşte.
Simulările arată că, în cazul grupării în ferme imense, în Sahara, a unor astfel de panouri, această nouă sursă de căldură ar rearanja modelele climatice globale, îndepărtând precipitaţiile de la tropice şi ducând la înverzirea din nou a deşertului, aşa cum a fost în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.
Această schimbare ar afecta, la rândul său, modelele de acoperire a norilor şi cantitatea de energie solară care ar putea fi generată în întreaga lume.
Orientul Mijlociu, sudul Europei, India, estul Chinei, Australia şi sud-vestul SUA  s-ar număra printre regiunile care ar deveni mai noroase şi mai puţin capabile să genereze energie solară Printre zonele care ar genera mai multă energie solară se numără America Centrală şi de Sud, Caraibe, centrul şi estul SUA, Scandinavia şi Africa de Sud,  potrivit The Conversation.