Uzina Rulmentul devine parcul Rulmentul. Cel mai mare parc al Braşovului, de 17,5 hectare

Foto: ÎN PREZENT

Administraţia braşoveană a luat decizia ca 17,5 hectare din fosta uzină braşoveană Rulmentul, intrată în faliment în 2007, să fie transformate în parc. Primarul Braşovului, George Scripcaru, ne-a declarat că s-a luat decizia ca dintre cele trei variante propuse de Banca Mondială pentru reconversia platformei să fie pusă în practică cea care va oferi cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde. „Din cele trei scenarii propuse de firma angajată de Banca Mondială, ne dorim să implementăm varianta cu cel mai mult spaţiu verde şi cu spaţii de agrement”, a spus Scripcaru.
Practic, scenariul accesat prevede păstrarea a doar 8% dintre clădirile existente, cele care contribuie cel mai mult la identitatea locului, însă spaţiul verde va fi de 17,5 ha de parcuri, zona urmând să fie un centru de agrement, cu terenuri de sport, parc de distracţii, un studio de film şi centru expoziţional. Cel de-al treilea scenariu păstrează clădirea şcoală sau grădiniţă şi muzeul, însă nu cuprinde zone rezidenţiale sau clădiri de birouri (cu excepţia celor necesare administrării zonei). Valoarea „redesenării” acestei zone din noi perspective urbanistice ar urma să se ridice la 43 de milioane de euro, fonduri care ar urma să fie atrase în mare parte din fonduri europene.
Anul trecut, o firmă angajată de Banca Mondială în contractul de asistenţă tehnică pentru dezvoltare urbană încheiat cu Primăria Braşov a prezentat trei scenarii aplicabile pentru regenerarea urbană a zonei fostei uzine Rulmentul.
Terenul are o suprafaţă de 31,3 hectare, o parte fiind proprietatea Municipiului Braşov, o parte proprietatea statului, dar în administrarea municipiului. Scenariile s-au bazat pe nevoile actuale şi viitoare de dezvoltare a zonei, corelate cu o analiză a pieţei imobiliare şi de afaceri din zonă, dar şi cu 14 studii de caz ale unor modele de succes de regenerare urbană din lume.
Cele trei scenarii prezentate sunt diferenţiate în principal de raportul dintre clădirile existente şi cele nou-construite şi de spaţiul verde creat, însă toate au în vedere funcţiuni de tip rezidenţial, birouri (inclusiv un sediu de servicii publice, care poate găzdui, de exemplu, birouri ale primăriei), un centru comercial de dimensiuni mai mici decât un hypermarket sau un mall, un centru sportiv, magazine mici la parterul blocurilor (şi spaţii comerciale care să favorizeze micii întreprinzători în domeniul serviciilor sau micile ateliere), un hotel, un centru medical, o clădire cu utilizare multifuncţională, un parc de distracţii sau tematic, un muzeu tehnic şi un motodrom/teren de sport/zonă în aer liber pentru festivaluri.
Unul dintre scenarii prevedea menţinerea a 61% din clădirile existente şi crearea a 13,3 ha de parcuri şi spaţii verzi.
Scenariul al doilea propunea menţinerea a 36% dintre clădiri şi o suprafaţă de 14,2ha de parcuri şi spaţii verzi.

Foto: DUPĂ