„Ursul mi-a băut tot whisky-ul”

Cotidianul financiar Financial Times a dedicat un amplu reportaj problemei urşilor din România care atacă oamenii şi animalele. Ziarul britanic arată că guvernul României se confruntă cu apeluri tot mai numeroase pentru cote de vânătoare mai mari pentru a proteja proprietatea şi animalele de cei 8.000 de urşi sălbatici. Financial Times scrie că Guvernul de la Bucureşti ar trebui să majoreze cotele de vânătoare şi să caute soluţii pentru protejarea cetăţenilor.

Exemplul Predeal
Financial Times dă exemplul unui chirurg bucureştean care are o casă de vacanţă în Munţii Carpaţii (Predeal), care a fost spartă de urşi.
Chirurgul în vârstă de 49 de ani a declarat că „acest urs nu a venit doar pentru frigiderul meu, ci a vizitat fiecare cameră din casă”, provocând pagube de aproximativ 10.000 de euro. În goana după mâncare, Popescu crede că ursul a spart aproximativ 20 de sticle şi a sorbit alcoolul printre cioburile sparte. „A băut tot, m-a lăsat fără vodcă, fără whisky, fără şampanie”, a spus Felix Popescu pentru Financial Times.

2,5 milioane de euro despăgubiri
Pe măsură ce relaţia românilor cu acest mamifer de mari dimensiuni, o specie protejată în conformitate cu legislaţia UE, devine din ce în ce mai tensionată, unii solicită cote de vânătoare mai mari pentru a le proteja proprietăţile şi animalele, scrie FT.
În ultimii şapte ani, 14 persoane au fost ucise şi 154 atacate de urşi, potrivit Ministerului Mediului.
Atacurile pe o proprietate, cum ar fi refugiul de vacanţă al lui Popescu, au loc mai frecvent decât interacţiunile directe cu oamenii. În ultimii doi ani, statul român a plătit aproximativ 2,5 milioane de euro sub formă de despăgubiri pentru daunele cauzate de urşi, a precizat ministerul.

Un urs pe oră
Financial Times o prezintă şi pe Laura Niculescu, care monitorizează activitatea „urşilor gunoieri” din Predeal. În ultimii cinci ani, ea a filmat animalele de pe Valea Prahovei, unde scormonesc printre deşeuri şi pătrund în casele oamenilor.
În acest tur, patru urşi au apărut pe străzile din Predeal şi alţi patru au fost văzuţi în pădurile din jur. În acea seară din iulie, în care s-a făcut documentarea pentru reportaj, ofiţerii de poliţie care încercau să localizeze un urs care se plimba pe străzi au declarat că au primit o sesizare de urs la fiecare oră. „Nu avem echipe speciale pentru a gestiona această situaţie”, a spus Niculescu.

Contracost
Ea a spus că o rezervaţie similară cu cea din parcul naţional Abruzzo din Italia, unde „oamenii plătesc pentru a vizita şi a vedea urşii”, ar rezolva problema urşilor. Ea a adăugat însă că în România „interesul nu este să se facă bani, ci să îi omorâm”.

„Oamenii, mai degrabă decât urşii, sunt cei care îşi schimbă comportamentul”
Ca un semn al încrederii tot mai mari a urşilor, serviciile de urgenţă din România au emis peste 4.000 de alerte prin SMS despre urşii care pândesc, între 2021 şi mai anul acesta, faţă de 1.500 de notificări în cei doi ani anteriori.
Însă unii experţi consideră că oamenii, mai degrabă decât urşii, sunt cei care îşi schimbă comportamentul.
„Urşii sunt singura specie sălbatică din România pentru care poţi spera să obţii despăgubiri dacă ai pagube, aşa că, bineînţeles, oamenii vor încerca să abuzeze de acest lucru”, a declarat Csaba Domokos, expert în conservarea naturii la Milvus Group, un ONG. „Ceea ce este cert este că daunele şi conflictele au primit cu siguranţă mult mai multă atenţie din partea mass-media.”
Autorităţile au încercat diferite abordări de-a lungul anilor. În perioada comunistă, vânătoarea de urşi a fost una dintre distracţiile preferate ale dictatorului Nicolae Ceauşescu şi ale anturajului său. Urşii mari erau adesea prinşi în cuşti şi apoi eliberaţi pentru ca el să tragă.

Specie protejată din 2007
În 2007, când România a aderat la UE, urşii au devenit o specie protejată în conformitate cu legislaţia UE, deşi Bucureştiul a încălcat directiva prin faptul că a continuat să emită cote de vânătoare pentru a ucide câteva sute de exemplare pe an.
În 2016, vânătoarea de urşi ca trofeu a fost complet interzisă. Dar, doar un an mai târziu, a fost introdus un sistem de derogare, în cadrul căruia guvernul emite „permise de intervenţie” care permit vânătorilor să ucidă urşii „problematici”.
Criticii susţin că aceste cote sunt o stratagemă pentru a eluda interdicţia de vânătoare, deoarece permisele sunt adesea vândute vânătorilor de trofee.

O problemă „lose - lose”
În iunie, în ultima sa zi de mandat, după ce guvernul României a schimbat mâinile în cadrul unui acord de împărţire a puterii, ministrul mediului Barna Tánczos a semnat un decret care permitea uciderea a 481 de urşi în acest an, de peste trei ori mai mult decât numărul prevăzut pentru 2022.
Noul ministru al mediului din România, Mircea Fechet, vizează o cotă mai modestă de 220 de urşi în acest an, în conformitate cu avizul Academiei Române. El a descris problema urşilor ca fiind o problemă „lose - lose” (pierdere – pierdere): indiferent de decizia sa, fie îi va supăra pe ecologişti, fie pe vânători.