Urmează un nou an şcolar „după ureche”

Organizarea anului şcolar pe module este „defectuoasă” şi „nu se potriveşte deloc cu ceea ce avem noi în şcoală”, este de părere profesorul Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” Braşov, care a acordat un interviu celor de la Edupedu. Anul 2023-2024 va fi al doilea an şcolar organizat pe module, iar cadrul didactic a explicat de ce structura modulară a anului şcolar nu se potriveşte în România.
„Vă spun, din experienţa anului trecut, că organizarea modulară, ca principiu, este un lucru bun, adică să ai nişte vacanţe, dar modul cum este făcută, după părerea mea, a fost extrem de prost. Practic, ideea de vacanţă este bună, de a avea mici pauze în învăţare, dar ideea de structurare modulară a anului şcolar, după părerea mea, este foarte defectuoasă şi nu se potriveşte deloc cu ceea ce avem noi în şcoală. Sunt destul de multe argumente anti-module versus trimestre sau semestre. Am remarcat că, aproximativ la 7 săptămâni, noi avem câte o vacanţă, dar noi nu ţinem cont că avem vacanţe şi impuse de guvern. De exemplu, noi avem vacanţă în 30 noiembrie – 1 decembrie. Din câte am remarcat, am impresia că 30 noiembrie pică joia. Tot joia pică şi 5 octombrie – este iarăşi zi liberă, ziua învăţătorului. Practic, 2 zile de joi sunt compromise”.
Profesorul a dat exemplul unui cadru didactic care are o disciplină cu o oră pe săptămână şi a detaliat cum este afectată planificarea activităţii didactice: „De exemplu, dacă un profesor are o materie cu 1h/săptămână şi este amplasată joia, profesorul respectiv, în loc să-şi facă planificarea pentru 36 de săptămâni, trebuie să şi-o facă pentru 30 de săptămâni. Pentru că e „Săptămâna verde”, e „Şcoala altfel”, sunt şi celelalte 2 zile de care spuneam anterior, plus că s-ar putea să mai intervină ceva pe parcurs”.

Fără tezele obligatorii, elevii învăţă „liniar şi totul aplatizat”
Profesorul a vorbit şi despre efectele deciziei Ministerului Educaţiei de a elimina tezele de la gimnaziu şi liceu. Cătălin Ciupală a precizat că tezele aveau rolul de a pregăti elevii pentru Evaluarea Naţională şi pentru examenul naţional de Bacalaureat: „Să spun ce-am mai remarcat cu modulele, care sunt lucruri foarte grave, după părerea mea, şi care se întâmplă. (…). Să ştiţi că ideea că avem module, după părerea mea, este ultima lovitură pe care a dat-o ministerul, pentru că nu a fost gândită. De ce? Pentru că noi aveam două semestre în care la anumite materii existau nişte evaluări sumative, acele teze, care aveau o pondere destul de importantă, adică un sfert. Acum, neexistând aceste evaluări sumative obligatorii – evident că orice profesor poate să facă evaluări sumative, dar nimeni nu-i nebun să le facă, pentru că munceşti enorm pentru o evaluare sumativă, pentru o fracţiune infimă din media finală – practic, nu are rost să le faci şi nimeni nu mai face evaluări sumative aşa cum erau pe tezele.
Evaluările sumative aveau rolul lor, pentru că o evaluare sumativă pregăteşte elevul mental pentru un test important. Ori exersarea elevului cu ideea de test important are relevanţă pentru testele următoare de tipul Bacalaureat sau Evaluare Naţională. E o etapă de pregătire pentru acel test. Deci, mental, elevul, pe lângă faptul că îşi recapitulează, pe lângă faptul că lucrează mai intens pentru teza respectivă, are o reprezentare a unui test important”.
Dacă nu s-au mai dat tezele obligatorii, elevii au „învăţat liniar şi totul aplatizat”: „Ce s-a întâmplat anul trecut? Nimeni n-a mai învăţat aproape la nimic, pentru că nu mai existau teste sumative şi nu mai existau acele recapitulări pentru teze. Copiii, practic, au învăţat liniar şi totul aplatizat. E dovedit ştiinţific că, dacă nu ai momente de accelerare a învăţării, tu, practic, nu înveţi eficient.
Dau exemplul unui sportiv: să luăm un sportiv alergător. Când se antrenează pentru 100 m, antrenamentul lui constă, să zicem, din 3h de alergări care sunt uşoare, sunt de încălzire, sunt de ieşirea din antrenament, deci chestii uşoare. După aceea, există câteva momente de accelerare intensă, asemenea unei competiţii. Elevii noştri nu mai au parte de aşa ceva. Nu există momente de accelerare a învăţării care să fie obligatorii. După aceea, nu mai ştie să se pregătească pentru BAC, pentru că el nu a avut în viaţa lui şi nu a avut momentele acestea”.

Singurul avantaj
Avantajul identificat de cadrul didactic se referă la faptul că profesorii nu mai au presiunea mediei de pe primul semestru: „Singurul avantaj este că nu am presiunea mediei de pe primul semestru, adică nu mai trebuie să gândesc cum se calculează media, ceea ce e o chestie absolut banală. Modulele au fost introduse după ureche, după părerea mea, şi nu au fost făcute studii din care să spună că sunt valoroase. Faptul că n-am văzut valoarea lor înseamnă că implementarea a fost defectuoasă, repet, dacă au valoare. (…)”.