Uniunea ne dă bani, dar nu ni-i și bagă în traistă...

Pentru cei mai mulți dintre românii obișnuiți, Uniunea Europeană, continuă să fie, la aproape un an de la aderare, o noțiune confuză care răspunde la o singură întrebare: vom trăi mai bine înăuntrul ei? Răspunsul este: da. Dar! Nu peste noapte și nu fără o serie de eforturi necesare și considerabile. Uniunea a avut în vedere decalajele dintre membrii cu stagiu și noii veniți. Acestea au făcut obiectul unui program vast și ambițios. Statele membre cu un produs intern brut mai mic de 90% din media comunitară urmează să primească o sumă totală de circa 70 de miliarde de euro, pentru programe de investiții în domeniile protecției mediului și rețelelor de transport transeuropean. Fondul de Coeziune va acoperi în special investiții în țările nou venite. Acesta va contribui, alături de Fondul European de Dezvoltare Regională, la programe multinaționale gestionate descentralizat, în loc să mai fie supuse aprobării individuale a proiectelor de către Comisie. Este o facilitate extraordinară, care elimină o mare parte a birocrației și a unor tratamente preferențiale. Cu alte cuvinte, Uniunea a format un purcoi de bani și spune: veniți să-i luați și să-i folosiți! Ușor de zis, mai greu de făcut. La un an de la deschiderea acestui proces, România nu a obținut încă niciun euro. De ce? Lipsesc nu doar proiectele - executate conform normelor și răspunzând regulilor - ci mai ales modul de administrare și operare. În haosul coborât deasupra administrației publice responsabile de gospodărirea fondurilor europene, fondurile structurale rămân, uite, încă, un soi de „Fata morgana” pentru instituțiile, persoanele, forurile interesate să le folosească, într-o formulă extrem de avantajoasă (85% din fonduri sunt puse la dispoziție de Comisie, 10% de stat și 5% de către inițiatorii proiectelor). Pentru ieșirea din acest impas, Universitatea Athenaeum a decis să facă o mișcare decisivă: a reunit vreo 50 de specialiști din administrație, mediul academic, afaceriști, pe care i-a dus la Bruxelles, în „gura lupului”, să afle din sursele cele mai autorizate ce și cum. Seminarul Internațional „Atragerea Fondurilor Structurale în România. Metodologie de execuție”, desfășurat timp de două zile la Bruxelles s-a bucurat de participarea unor specialiști și responsabili cu autoritate din cadrul Comisiei. A ținut să fie prezent la întâlnirea cu delegația română și fostul ambasador și șef al Delegației Comisiei Europene la București, Es. Jonathan Scheele un bun cunoscător al realităților românești și, în același timp, un prieten al României. Semalul dat de domnia sa a fost unul foarte hotărât: ați pierdut zece ani până să vă apucați de treabă. Nu mai pierdeți alți zece, în interiorul Uniunii, cum au făcut grecii. Formulați o viziune a integrării europene, un program pe termen lung, care să fie aprobat și urmat de toate forțele politice. Începeți prin a învăța să faceți proiecte și să accesați fondurile care vă sunt puse la dispoziție și pe care altfel le veți pierde și le vor folosi alții, care sunt dispuși să aplice lecția! „Sper din toată inima că acest seminar ne-a deschis ochii și va determina o mișcare concretă și necesară în direcția accesării fondurilor structurale, de care țara are atâta nevoie”, declara doamna Emilia Vasile, rector al Universității Athenaeum, la finele seminarului care are meritul de a fi trasat o potecă a inițiativei private pe șantierul întârziat al „șoselei” oficiale.