Unde ne adăpostim în caz de război. Unii vom fi evacuaţi, alţii vom spera să găsim un loc într-unul dintre cele 152 de adăposturi, 515 subsoluri sau 5 galerii

Judeţul Braşov are 515 de spaţii ce pot fi amenajate ca adăposturi civile în caz de război. Cifra a fost prezentată de inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Braşov , col. Lucian Marciu, în cadrul şedinţei Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă a Judeţului Braşov, ce s-a desfăşurat marţi, 27 august.
Această prezentare a fost prezentată în contextul în care Curtea de Conturi a României a efectuat un audit pe tema adăposturilor civile din judeţul Braşov. „În urma acestei evaluări, reprezentanţii Curţii de Conturi au transmis şi anumită măsuri ce trebuie luate, iar în cadrul Comitetului judeţean pentru Situaţii de urgenţă am aprobat planul de acţiune pentru perioada următoare”, a declarat prefectul judeţului Braşov, Cătălin Văsii, după şedinţa Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă a Judeţului Braşov.
Astfel, potrivit datelor prezentate de şeful ISU Braşov, în judeţul Braşov există două puncte de comandă, unul judeţean şi unul municipal, iar numărul total de adăposturi este de 152, la care se pot adăuga 515 subsoluri care ce pot fi amenajate ca adăpost.
Dintre cele 152 de adăposturi, 98 sunt publice (16 operative şi 82 neoperative) şi 54 private (40 operative şi 14 neoperative). De asemenea, există 5 galerii, peşteri, tuneluri (igienizate de curând) ce pot fi folosite ca adăposturi de protecţie civilă.
În municipiul Braşov există 98 de adăposturi, dintre care 32 operative şi 66 neoperative, dar şi cele 5 galerii, respectiv o parte din catacombele de pe Aleea După Ziduri, unele pe strada Al. I. Cuza şi unele pe Dealul Melcilor. Aceste sunt igienizate şi încuiate.

Ce persoane sunt luate în calcul pentru adăpostire
În opinia reprezentanţilor ISU Braşov, numărul de spaţii în care se pot adăposti oamenii sunt suficiente. „Numărul de adăposturi pare mic, dar noi preconizăm că este suficient. În caz de nevoie, nu va fi adăpostită întreaga populaţie. Adăpostirea va viza doar personalul esenţial pentru conflictul armat. Vor fi evacuate persoanele în vârstă, copiii, femeile, astfel că numărul de adăposturi va fi suficient. La nevoie, orice subsol poate fi amenajat ca spaţiu de adăpostire”, a precizat după şedinţa Comitetului judeţean pentru Situaţii, locotenent-colonel Cosmin Zbarcea, adjunct şef Centru operaţional din cadrul ISU Braşov.

Unele adăposturi subterane sunt „în aer”
În timpul auditului, reprezentanţii Curţii de Conturi au constatat mai multe deficienţe, printre care lipsa instalaţiilor de filtro-ventilaţie, a celor electrice şi sanitare, a ieşirilor de siguranţă şi a altor funcţiuni specifice acestor amenajări. Pe de altă parte, reprezentanţii ISU Braşov au menţionat că în cazul multor adăposturi nu este clarificată situaţia juridică a spaţiilor, consecinţa fiind că nu se pot face investiţii.
„Până la un moment dat, aceste adăposturi au fost clasificate. În aceste condiţii, în documentele de cadastru acestea nu apăreau ca spaţii de adăpostire. Acum, când autorităţile locale vor să le reabiliteze, nu o pot face, pentru că spaţiile nu sunt ale primăriei. Altfel spus, nu se poate investi până nu se stabileşte cine este proprietarul”, a menţionat Cosmin Zbarcea.   
Acesta a spus că pentru aceste spaţii, chiar dacă unele au fost amenajate ca beciuri în care se depozitează murături, oamenii nu plătesc niciun fel de impozit, care, de altfel, nici nu sunt trecute pe lista de impozitare de către primării: „Sunt, practic, în aer (...) Nu ştim pe cine trebuie să constrângem pentru a le aduce la starea de operativitate”.

„S-a uitat de termenul de 24 de ore”
Potrivit legislaţiei, adăposturile civile pot fi utilizate de cetăţeni, chiar şi pentru depozitarea murăturilor sau a cartofilor, condiţia fiind ca în cazul unor crize, spaţiile să fie eliberate în termen de 24 de ore. „Lumea a profitat de această prevedere legală, dar, încet-încet, s-a uitat de termenul de 24 de ore. Şi-au însuşit spaţiile, le-au compartimentat, în unele cazuri cu zidărie din piatră, ceea ce înseamnă că nu mai pot fi evacuate în 24 de ore”, precizat Cosmin Zbarcea.  
O altă problemă este că prin unele adăposturi au fost trecute reţelele de utilităţi, cum este cazul instalaţiilor de gaze naturale sau a celor de canalizare. „Pentru a se trece utilităţile, o parte dintre uşi au fost găurite sau tăiate”, a explicat reprezentantul ISU.

Râşnovul şi Săcelele, exemple pozitive   
Conform legislaţiei, adăposturile civile trebuie semnalizate cu un triunghi roşu, astfel încât să fie găsite mai uşor de populaţie. Deocamdată, în judeţul Braşov sunt probleme din acest punct de vedere, însă nu în toate localităţile. „Avem două oraşe care au reuşit să le semnalizeze, respectiv Râşnov şi Săcele. Celelalte oraşe, încă nu, asta şi din cauza situaţie juridice neclare a spaţiilor”, a mai spus reprezentantul ISU Braşov.

Încet, încet
Pe de altă parte, Zbarcea a venit şi cu o informaţie pozitivă: în noile dezvoltări imobiliare se amenajează adăposturi. „Avem 8 adăposturi autorizate anul trecut. Până anul trecut nu a fost vreun interes pe această linie. Dar, încet – încet, pe această linie se mişcă lucrurile în bine”, a mai spus Cosmin Zbarcea.

SITUAŢIA ADĂPOSTURILOR DIN JUDEŢ, CONFORM DATELOR ISU BRAŞOV:
- Braşov – 98 (32 operative şi 66 neoperative);
- Codlea – 2 (operative);
- Făgăraş – 9 (7 operative şi 2 neoperative);
- Ghimbav – 3 (operative);
- Predeal – 1 (operativ);
- Râşnov – 2 (operative);
- Săcele – 3 (operative);
- Victoria – 19 (operative);
- Zărneşti – 10 (3 operative, 7 cu situaţie necunoscută);
- Feldioara – 1 (operativ);
- Zona Bran – Fundata – 5 (operative).