Un week-end cu clătite, la Prejmer

Ca în fiecare an, la final de iarnă, comuna Prejmer îmbracă strai de sărbătoare pentru a celebra unul dintre cele mai populare obiceiuri săseşti: Fasching-ul – sărbătoarea clătitelor. Evenimentul, ajuns la cea de-a XIV-a ediţie, va avea loc sâmbătă şi duminică ( 2-3 martie).
În Europa, Prejmerul este cea mai estică aşezare în care se mai serbează tradiţiile săseşti, comunitatea înţelegând importanţa conservării valorilor tradiţionale. Faschingul se ţinea de obicei în săptămâna dinainte de Lăsata Secului şi era perioada balurilor mascate, prilej de petrecere, voie bună şi mâncare aleasă. Sărbătoarea începea cu „Caravana Clătitelor”. Flăcăii costumaţi, dansau şi ofereau clătite care se făceau chiar pe plita aşezată în căruţa care îi însoţea. Mai furau şi câte o fată, o ascundeau sub coviltirul căruţei, iar logodnicul tinerei trebuia să plătească pentru eliberarea ei.
Când saşii din Prejmer au luat drumul Germaniei, odată cu ei au murit şi petrecerile. Românii – căci în Prejmer au rămas doar câteva familii de saşi - au reînviat Sărbătoarea. Caravana Clătitelor, în care toate rolurile sunt jucate de băieţi mascaţi, porneşte dimineaţa prin sat. Într-o căruţă dotată cu plită, „Mama grasă” şi „Mama slabă”, doi flăcăi cu talente culinare costumaţi în bucătărese, învârtesc clătite. Tineri mascaţi pe cai aprigi, deschid drumul căruţei în care se rumenesc clătitele, sub ochiul fardat al celor două „mame”. „Mirele şi mireasa”, doi băieţi deghizaţi, şi ajutoarele lor cântă, chiuie, bat din poartă în poartă şi „joacă” lumea ieşită în stradă să-i admire. Înainte, convoiul era deschis de un măgar. La apariţia caravanei, domnişoarele ieşeau în poartă cu făină şi ulei din care aveau să se facă gogoşile pentru petrecerea ce urma pe seară.
Faschingul este o sărbătoare menită să alunge duhurile iernii şi frigul.