Un vot în aplauze pro, aplauze contra: construcţiile de pe dealurile Braşovului, 3 ore de dezbatere

Aproximativ 150 de braşoveni au participat luni seara, la Sala Patria, o dezbatere publică pe tema construcţiilor în pantă. Dezbaterea a fost organizată de Primăria Braşov după ce proiectul de hotărâre prin care erau reglementate aceste construcţii a fost respins de două ori de Consiliul Local şi urmează a fi supus aprobării, din nou, în şedinţa de plen din 31 ianuarie.
Dezbaterea a durat trei ore, iar în multe momente a semănat cu o acţiune clasică de advocacy (o abordare utilizată pentru a schimba politicile şi practicile). Susţinătorii regulamentului, majoritari, aplaudau fiecare părere pro sau intervenţie a primarului Braşovului, Allen Coliban, dar şi a viceprimarului Flavia Boghiu. Ba mai mult, aplauzele erau folosite şi pentru a-i „bruia” pe cei care aveau alte păreri.

Sugestia unui specialist: atenţie la definiţii
La dezbaterea de la Sala Patria au fost invitaţi mai mulţi specialişti în arhitectură şi drept, iar aceştia au spus că reglementările respective sunt utile şi necesare. Totodată, unul dintre invitaţi, Silviu Munteanu, de la Asociaţia pentru Dreptul Construcţiilor, că proiectul „are, mai degrabă, un caracter exotic din perspectivă juridică” şi a avertizat că pot apărea contestaţii în instanţă. De asemenea, el a venit şi cu nişte sugestii în ceea ce priveşte definiţiile. „Definiţia termenului «pantă» este cea din DEX. Termenul poate lăsa loc de interpretări. Departamentul de specialitate din Primăria Braşov ar trebui să formuleze o definiţie mai clară. De asemenea, definiţia «zonei sensibile» poate genera multiple dispute juridice”, a declarat avocatul.
Un alt avocat invitat la dezbatere, Cristina Olaru, tot de la asociaţia amintită a declarat aprobarea regulilor privind construcţiile în pantă este legală: „Dezvoltarea economică şi socială, dar şi administrarea domeniului public şi privat sunt două atribuţii generale ale Consiliului Local ce pot sta la baza unor astfel de reglementări”.

Preşedintele OAR: „Nu văd niciun motiv pentru care să nu fie aprobat”
Invitat la dezbatere pentru a susţine proiectul a fost şi Ştefan Bâlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR). „Este vorba de un document flexibil, un document foarte util, care permite precizări, permite aplicări clare ale reglementărilor în momentul în care se elaborează alte documentaţii. În acest fel, nu va mai exista nicio umbră de teamă legată de faptul că cineva va vota ceva ce nu are bază legală, deşi s-a spus şi aici că este foarte bine fundamentat şi că este asigurată şi baza legală pentru acest document. Vor urma şi alţi paşi, PUG-ul este în elaborare. Dar, deocamdată, acesta este un pas posibil, necesar şi foarte util. Nu văd niciun motiv pentru care să nu fie aprobat, mai ales dacă i se aduce şi o astfel de clarificare. Această dezbatere este o dovadă în plus că urbanismul trebuie făcut în interes public, şi sper că aşa se va întâmpla de aici înainte în Braşov”, a precizat Ştefan Bâlici.
La rândul ei, Irina Crivineanu, implicată în elaborarea Planului Urbanistic General al Braşovului, a declarat că proiectul nu este „un regulament urbanistic”. De asemenea, ea a menţionat că documentul va fi util şi după aprobarea noului PUG al municipiului Braşov.  

Primarul Braşovului, Allen Coliban: „Nu mai vrem să spargem alte oale”
Pe de altă parte, primarul Braşovului, Allen Coliban, a precizat că în acest moment, municipalitatea braşoveană „are nişte oale sparte de altcineva şi nişte oale întregi. Noi nu mai vrem să spargem alte oale. Ba mai mult, încercăm să lipim ce mai putem lipi din cioburi, astfel încât să refacem din oale”. Totodată, el a susţinut că acest regulament este legal şi oportun. „Acest regulament intră în atribuţiile Consiliului Local pentru a fi aprobat. Este atributul Consiliului Local să stabilească reglementări şi normative de urbanism. Este o oportunitate foarte clar fundamentată şi justificată. Aşteptările mele sunt să avem un vot pozitiv în 31 ianuarie, pentru că în dezbaterile anterioare au fost câteva îngrijorări exprimate, care din punctul meu de vedere nu au acoperire nici în zona de oportunitate, dar nici în zona legislativă, în zona argumentelor juridice. Prin urmare, sper să convingem consilierii locali în primul rând de oportunitatea acestui regulament, pentru că despre asta va fi votul pe 31 ianuarie: despre oportunitatea adoptării unui regulament privind construcţiile în pantă în Braşov”, a spus Coliban. Ba mai mult, primarul Braşovului le-a recomandat aleşilor care nu vor să voteze aceste reglementări să nu se prezinte la şedinţa de plen a Consiliului Local Braşov: „Atunci, proiectul va trece cu jumătate din votul celor prezenţi”.

Şi „şmecherii” sunt parte din ecosistem
Nu în ultimul rând, Flavia Boghiu a declarat că „terenul este o resursă finită, şi felul în care se epuizează această resursă, mai ales în zonele sensibile, poate să facă ca anumite demersuri să fie iremediabile, să nu poată fi întoarse şi să trebuiască să trăim cu ele, noi şi generaţiile care vin după noi. Nu ne dorim ca atunci când ne vom uita la dealurile Braşovului să ne uităm de fapt la o mare de betoane. E extrem de important ca atunci când iei decizii să ai alături specialiştii, care să-şi spună punctul de vedere, cetăţenii, care-ţi spun de la firul ierbii care sunt problemele - pentru că atunci când iei deciziile viitoare să-ţi aminteşti de tot ceea ce ţi-au spus ei - şi chiar şi şmecherii, pentru că şi ei sunt parte din ecosistem, din realitatea noastră.

Ce au spus braşovenii
Pe lângă prelegerile ţinute de organizatori şi invitaţii acestora, au fost şi intervenţii din public, pe listă fiind înscrise aproximativ 30 de persoane. Cei mai mulţi dintre participanţi, au spus că nu mai vor construcţii pe dealurile de lângă Şchei, dar şi că intervenţiile de pe deal sunt cauza inundaţiilor din cartier.
Una dintre braşovence, Cătălina Roman, care locuieşte pe strada Traian Moşoiu din Şchei, a spus că săpăturile de pe Coasta Vacii au început în anul 2004. „În anul 2008, în timpul unei viitori, a căzut un zid de sprijin de lângă casa unei vecine. Este consecinţa săpăturilor de pe Coasta Vacii”.
De asemenea, o altă braşoveancă a spus că în urmă cu foarte mulţi ani, dealurile erau verzi şi nu erau probleme cu traficul rutier.
Pe de altă parte, unul dintre participanţi, Alexandru Petrescu, a spus că „cei care au vândut dealurile (pe care au apărut construcţiile, n.r.) sunt şcheieni”. De asemenea, el i-a spus Cătălinei Roman că săpăturile au început în anul 2017, la mulţi ani după incidentul la care a făcut ea referire.
La dezbaterea publică a participat şi Kehaiyan Garbis, investitorul de la care a pornit scandalul privind construcţiile de pe Coasta Vacii, care a spus că el şi-a dezvoltat proiectul în baza unui Plan Urbanistic Zonal valabil. De asemenea, el a reclamat faptul că în anul 2017, drumul săpat pe Coasta Vacii a fost considerat ilegal de Primăria Braşov, apoi, în anul 2022, un alt investitor a săpat un drum în zona Şchei, dar acesta nu a mai fost declarat ilegal. Nu în ultimul rând, el a spus că imobilele propuse de el cu regim de înălţime P+2+3 au fost respinse, dar, ulterior, după câteva luni, au fost aprobate clădiri cu 4 sau 7 etaje supraterane.

Soluţia unui braşovean: referendumul
Unul dintre braşovenii prezenţi la dezbatere, Gheorghe Iosif, a propus organizarea unui referendum local. „Cea mai bună cale de rezolvare a acestei probleme este cea democratică. Hai să facem un referendum”, a spus Iosif.
„Sper să nu ajungem la referendum. Conform Codului Administrativ, riscăm să nu atingem cvorumul pentru validarea referendumului”, a răspuns primarul.
Dezbaterea de luni seara a fost moderată de Răzvan Dracea, preşedintele OAR Braşov, unul dintre susţinătorii proiectului.
Conform reglementărilor supuse aprobării Consiliului la toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din această categorie se vor include, obligatoriu o serie de studii. În plus, proiectul de regulament introduce o serie de indicatori de control, cum ar fi: limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de construcţii şi amenajări şi a unei ponderi minime de teren păstrat în stare naturală; regula de calcul a înălţimii maxime a unei construcţii; numărul de niveluri supraterane; reguli privind distanţa între clădiri/ corpuri supraterane; gabaritul şi conformarea volumetrică; spaţiile plantate şi împrejmuirile.