Un șarpe 50 de metri a fost plimbat mai bine de 6 kilometri prin oraș

Nu ar fi apărut dacă lumea n-ar fi aruncat în Râul Ghimbășel mormane de peturi. Șarpele a fost confecționat de voluntarii care au ecologizat zona și au tras un semnal de alarmă pentru protecția mediului Au avut ce strânge membrii Centrului de Voluntariat și Asociației „Brașovul Verde” din râul Ghimbășel. Până să ajungă la Stupini, Ghimbășelul, care izvorăște din Masivul Postăvarul, trece prin Râșnov, Cristian și Ghimbav. Am mai scris de asta, dar revenim azi, cu „Povestea șarpelui din peturi”. „Am strâns dintr-un singur loc, de pe o suprafață de aproximativ 5 metri pătrați, de pe o zonă a râului unde se strângeau foarte, foarte multe peturi. Era de fapt un baraj de peturi. Am strâns 703 peturi și am făcut un fel de șarpe pe care l-am adus din Stupini pe jos, într-un șir, ca un fel de manifest”, a precizat Laura Istrate, coordonator Centrul de Voluntariat Brașov. Sub sloganul „Să le fie reciclarea ușoară!” peturile au parcurs un traseu de 6 kilometri până în Piața Sfatului, fiind „conduse pe ultimul drum” spre clopotele de reciclare. Voluntarii au vrut ca oamenii să conștientizeze răul pe care îl fac mediului în momentul în care aruncă peturi în natură. „Deșeurile din pet sunt foarte dăunătoare pentru mediu, ele degradându-se în sute de ani. Există o țintă de reciclare și anume 18% din cantitatea totală de ambalaje de plastic introduse pe piață”, ne-a declarat Elena Bucur, purtătorul de cuvânt al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Brașov. Ce soluție aplicăm noi Brașovenii pot colecta selectiv deșeurile pentru că au la dispoziție 146 de recipiente tip iglu în 77de locații din oraș. „În aceste recipiente am constatat în 2012 și în partea a doua a lui 2011, se colectează cel mai bine în Noua și în cele trei zone de Astra, și urmează, pe locul doi, Scriitorilor și Valea Cetății, dintre cartierele deservite de către noi”, a punctat Adrian Vasiloiu, responsabil mediu firmă de salubritate. „Am fost foarte fericită că am găsit aceste recipiente pentru reciclare aici în România. Este un lucru bun și cel puțin eu mă simt mai bine dacă reciclez”, ne-a declarat o cetățeană de origine finlandeză, care are o proprietate în Brașov. Cât reușim să facem Plasticul care se colectează în igluri, dar și parte din cel care este aruncat în pubele este valorificat de firma de salubritate. „Le separăm pe culori cât putem și le prelucrăm mecanic, le facem baloți. Acești baloți, în urma unor contracte desfășurate cu parteneri din țară, se duc direct la reciclatori, efectiv se duc să se transforme în materie primă. Pentru prima dată pe acest tip de deșeu, pe peturi, încercăm să trimitem un transport săptămâna viitoare la un partener din Turcia, printr-un colaborator de-al nostru”, a mai spus responsabilul de mediu al firmei de salubritate. În comparație cu anul 2011, anul acesta, până acum s-a colectat mai mult plastic în recipientele tip iglu, ceea ce înseamnă că brașovenii sunt din ce în ce mai receptivi la colectarea selectivă a deșeurilor. Ce soluții au găsit alții Alte țări au scăpat de invazia peturilor prin oprirea unei garanții la vânzare, pe care cumpărătorii o primesc înapoi când returnează ambalajele.