Un şantier 2000-2031. Autostrada Transilvania, proiectată iniţial să lege Braşovul de Vama Borş, mai adună 68 de kilometri în 2026: Cluj - Oradea

UN ŞANTIER 2000-2026. Viaductul Suplacu, 2 kilometri prin mijlocul unui lac, una dintre cele mai spectaculoase structuri rutiere din România.

Autostrada Transilvania (A3) va rămâne în şantier cel puţin până în anul 2031, însă anul 2026 ar putea aduce finalizarea a aproape circa 70 de kilometri între Cluj-Napoca şi Oradea. Două tronsoane au termen de finalizare în acest an, dar finalizarea altuia ar putea fi grăbită.
Lucrările la primele sectoare ale Autostrăzii Transilvania (A3), proiectată să lege Braşovul de Vama Borş şi nord-vestul României, au început în 2004, în urma unui contract atribuit de statul român la începutul anilor 2000 companiei Bechtel.

Gata pe jumătate
Planurile iniţiale vizau construirea unei autostrăzi de peste 400 de kilometri, care urma să traverseze oraşele Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Zalău şi Oradea. Autostrada A3 era completată de tronsoanele A3 Bucureşti – Braşov.
Între timp, segmentul Braşov – Târgu Mureş a fost eliminat din planurile iniţiale ale autostrăzii, fiind înlocuit cu Autostrada Sebeş – Turda (A10).
La 1 decembrie 2009 au fost deschişi circulaţiei primii 42 de kilometri ai autostrăzii, între Turda şi Cluj-Napoca, până în zona localităţii Gilău, iar în anii următori au fost finalizate secţiunile dintre Târgu Mureş şi Cluj-Napoca. În prezent, şoferii pot circula neîntrerupt între Târgu Mureş şi Cluj-Napoca (Nădăşelu) pe o distanţă de aproximativ 113 kilometri.
Pe ruta Cluj-Napoca (Gilău) – Oradea (Vama Borş), cu o lungime de 167 de kilometri, lucrările la unele secţiuni au început încă din 2004, iar în ultimii ani au fost deschise circulaţiei trei secţiuni din judeţele Cluj şi Bihor, care însumează aproximativ 30 de kilometri. Acestea sunt: Gilău – Nădăşelu (9,5 kilometri), Nuşfalău – Suplacu de Barcău (13,6 kilometri) şi Biharia – Borş (5,4 kilometri).
Drumul de mare viteză din nord-vestul României va fi finalizat complet cel mai devreme în 2031, odată cu finalizarea celor două segmente din Sălaj, cu o lungime totală de aproximativ 40 de kilometri, care includ tunelul Meseş, cu o lungime de aproape trei kilometri. Acestea sunt Poarta Sălajului – Zalău (15,1 kilometri) şi Zalău – Nuşfalău (25,8 kilometri).

Drum mai rapid între Cluj şi Oradea
În 2026, drumul dintre Cluj-Napoca şi Oradea va fi scurtat odată cu deschiderea altor secţiuni din Autostrada Transilvania.
„Pe Autostrada Transilvania (A3) deschidem încă 68 de kilometri. Vom avea 200 de kilometri de autostradă între Târgu Mureş şi frontiera cu Ungaria (Borş)”, informa recent Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
În 2026 este aşteptată deschiderea a aproximativ 40 de kilometri din Autostrada Transilvania, între localitatea Nădăşelu, din vecinătatea municipiului Cluj-Napoca, şi Poarta Sălajului, aflată la circa 20 de kilometri de municipiul Zalău.
Cea mai mare parte a acestui tronson este aproape finalizată, însă, pentru ca şoferii să poată circula pe cele trei subsecţiuni în care a fost împărţit, este necesară finalizarea a două viaducte: cel de la Nădăşelu (1,2 kilometri) şi cel de la Topa Mică (aproximativ 2 kilometri), dar şi a nodului rutier Românaşi.
Pe întreg traseul dintre Nădăşelu şi Poarta Sălajului au fost proiectate 16 poduri şi 18 viaducte, care traversează zona deluroasă a judeţelor Cluj şi Sălaj. Nodul de la Românaşi va asigura legătura cu Autostrada Transilvania (subsecţiunea Zimbor – Poarta Sălajului), DN1F şi DJ108A, până la finalizarea secţiunii Poarta Sălajului – Zalău, estimată pentru anul 2031.

Cel mai lung viaduct, finalizat în 2026
Tot în 2026, este programată şi darea în folosinţă a tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiş, cu o lungime de 26 de kilometri, din judeţul Bihor.  „Stadiul fizic a depăşit 60 la sută, iar evoluţia pe structurile critice este vizibilă. Obiectivul nostru este să deschidem această secţiune. Asta înseamnă că, în 2026, vom putea circula pe 200 de kilometri din cei 270 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania”, a mai transmis directorul CNAIR.
Tronsonul, intrat iniţial în şantier în 2004, cuprinde unul dintre cele mai lungi viaducte de autostradă din Europa, la Suplacu de Barcău, cu o lungime de 1,8 kilometri.
Viaductul, cu 45 de deschideri, a intrat în execuţie la mijlocul anilor 2000, în urma contractului semnat între statul român şi compania Bechtel.
În 2013, lucrările la tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiş au fost suspendate, la jumătatea proiectului, contractul fiind reziliat de Ministerul Transporturilor, iar şantierul abandonat. Viaductul fusese realizat parţial (aproximativ 80 la sută), iar structurile de beton au rămas izolate pe lacul de acumulare. În ianuarie 2025, lucrările au fost reluate.
„Podul peste lacul de acumulare (km 6+655), structura emblematică a acestui tronson, intră în linie dreaptă. Pe o cale se aplică vopseaua anticorozivă, iar pe cealaltă suprastructura este gata”, a informat CNAIR.

Un lot aşteptat până la mijlocul anului 2027
Unele estimări optimiste iau în calcul realizarea anticipată a segmentului de aproape 29 de kilometri dintre Chiribiş şi Biharia, al cărui termen contractual de deschidere este anul 2027.
„Cu planetele aliniate în scenariul ultra-optimist, s-ar putea inaugura la limită, în decembrie, sectorul A3 Chiribiş – Biharia (28,55 kilometri), cu aproximativ cinci luni înainte de termen. Ar fi de mare efect, deoarece s-ar circula complet pe autostradă de la graniţa cu Ungaria până la Nuşfalău, iar de acolo până la Târgu Mureş ar mai lipsi doar 40 de kilometri din A3: perla coroanei, tunelul Meseş, cel mai lung din ţară”, notează Asociaţia Pro Infrastructură.
În prezent, lucrările pe această secţiune din judeţul Bihor au un stadiu fizic de aproximativ 30 la sută. „Pe lotul 3C2 Chiribiş – Biharia vor fi construite 18 poduri şi pasaje, iar printre dotările moderne se numără un sistem SPEED pentru monitorizarea şi detectarea vitezei de deplasare, un sistem de securitate cu instalaţii şi camere amplasate la fiecare doi kilometri pentru detecţia incidentelor rutiere, precum şi sisteme de cântărire dinamică a vehiculelor în mişcare”, a informat Compania Naţională de Investiţii Rutiere, instituţia prin care se derulează proiectul.