Un român cheltuie, în medie, 3 euro la o şedinţă de cumpărături

Un român cheltuieşte în medie 3 euro la o şedinţă de cumpărături de bunuri de larg consum, de două ori mai puţin decât un ungur sau un polonez şi de zece ori mai puţin decât un francez, un suedez sau un italian. Prin comparaţie cu francezii însă, românii merg la cumpărături mai des, o dată la două zile. 

România se află la coada clasamentului în ceea ce priveşte bugetul anual de cumpărături pe de-o parte şi suma cheltuită la fiecare vizită în magazin pe de alta, potrivit datelor europanel.com, un site controlat de companiile de cercetare de piaţă Gfk şi Kantar Worldpanel.

„Principalul motiv pentru care românii cheltuie atât de puţin atunci când merg la cumpărături prin comparaţie cu alţi europeni este faptul că puterea de cumpărare este mică. Odată cu creşterea salariilor şi a puterii de cumpărare sumele cheltuite se vor apropia de cele din Polonia, Cehia sau Ungaria, state din regiune”, spune Dragoş Cabat, managing partner în cadrul firmei de consultanţă Financial View. El adaugă însă că valoarea coşului mediu în România va fi întotdeauna mai mică decât în alte ţări deoarece există o serie de diferenţe culturale. Astfel, pentru români mersul la cumpărături este o modalitate de petrecere a timpului liber, ei preferând să meargă mai des. Potrivit datelor europanel.com, un român merge la cumpărături de produse de larg consum (mâncare, produse de îngrijire personală sau de îngrijirea locuinţei) de 187 de ori pe an, respectiv o dată la două zile. Un francez merge de 103 ori, iar un suedez de 132 de ori.

„Există o cultură diferită în aceste state, motiv pentru care şi magazinele se închid mai devreme decât la noi, iar în weekend au fie program scurt, fie sunt închise”, precizează Cabat.

 

Preţuri aliniate, salarii mai mici

Preţurile alimentelor, ale hainelor sau ale produselor de îngrijire personală din magazinele din România sunt de multe ori aliniate celor din alte state europene, salariile sunt cele care au rămas în urmă. Astfel, un kilogram de piept de pui este în România cu 75% mai iefin ca în Germania, unde însă salariul este de 5-6 ori mai mare. Mai mult, potrivit site-ului numbeo.com, o sticlă de lapte în România ajunge să coste mai mult decât în orice ţară din jur, ba chiar mai mult decât în Germania. La polul opus, salariul mediu în România este de 380 de euro, al doilea cel mai mic din UE după Bulgaria. În acest context, dintr-un salariu un neamţ spre exemplu îşi permite să cumpere mult mai multe decât un român, acesta fiind şi motivul pentru care un român alocă cea mai mare parte din venitul lunar pe mâncare – puţin peste un sfert -, de două ori mai mult decât un ceh şi de trei ori mai mult decât un neamţ.

Jucătorii din retail şi producătorii afirmă că România are salarii mici şi TVA la alimente mare. Pentru a se echilibra situaţia ar trebui în primul rând redus TVA la toate alimentele după modelul de la pâine. Pentru ca salariile să crească semnificativ sunt necesare investiţii masive, la nivelul din anii de boom, respectiv 2006-2008. Mai mulţi jucători din retail sunt de părere că preţurile de pe piaţa locală sunt aliniate la cele de la nivel de UE, aşa cum este normal să se întâmple, salariile sunt cele care sunt rămase în urmă. În ceea ce priveşte TVA la alimente, România este „campioană“.

În România, cu excepţia produselor de panificaţie, TVA este de 24%. Prin comparaţie, în Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, TVA diferă în funcţie de categoria de produse. Astfel, la carne, legume şi lactate este de 5%, în timp ce la conserve, produse de igienă personală şi scutece este 8%, iar la ţigări, cafea şi produse de îngrijire a locuinţei este 24%.